1 februarie a fost Ziua Internațională a Cititului. Ocazie cu care conducerea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) a citit aproximativ 3000 de pagini scrise, în urma unor eforturi susținute timp de 6 ani în cadrul Programului Național Limes, și care constituie dosarul pentru Limesul dacic. Și pe care le vor citi specialiștii UNESCO-ICOMOS, a anunțat muzeul pe contul său de facebook.
Moment istoric pentru MNIT
Ziua de 31 ianuarie 2023, a însemnat un moment istoric pentru MNIT și, în același timp, un moment important pentru cercetarea arheologică românească: s-a depus depus dosarul de nominalizare a Frontierelor Imperiului Roman (FRE), mai precis ale Daciei, la UNESCO-Paris.
”Astfel, obiectivul Programului Național Limes a fost (aproape) atins: majoritatea siturilor arheologice din Dacia sunt incluse în aplicația înaintată ieri la UNESCO, în Paris. Spunem că ”aproape” pentru că acest rezultat este, de fapt, abia începutul. În urmă cu doar câțiva ani, toți specialiștii din Europa aveau îndoieli că România va reuși să propună Frontierele Imperiului Roman = Frontiers of the Roman Empire (FRE) din Dacia pe listele Patrimoniului Mondial. Dar iată că Limesul dacic va intra în curând într-o companie selectă. Din cei peste 7000 km ai frontierelor romane din jurul Mediteranei, Dacia va contribui cu circa 1500 de km de frontiere compuse din situri arheologice: fortificații mai mari sau mai mici, turnuri de semnalizare, așezări civile, drumuri, instalații termale, valuri artificiale de pământ sau porțiuni de ziduri.
𝐷𝑎𝑐𝑎̆ 𝑐𝑒𝑙𝑒 285 𝑑𝑒 𝑠𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑢𝑠𝑒 𝑎𝑐𝑢𝑚 𝑣𝑜𝑟 𝑓𝑖 𝑖𝑛𝑐𝑙𝑢𝑠𝑒 𝑝𝑒 𝑙𝑖𝑠𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑈𝑁𝐸𝑆𝐶𝑂, 𝑛𝑢 𝑣𝑜𝑟 𝑚𝑎𝑖 𝑓𝑖 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑏𝑢𝑛𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑛𝑜𝑎𝑠𝑡𝑟𝑒 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙𝑒, 𝑐𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔𝑖𝑖 𝑢𝑚𝑎𝑛𝑖𝑡𝑎̆𝑡̗𝑖, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 𝑙𝑒 𝑙𝑎̆𝑠𝑎 𝑚𝑜𝑠̗𝑡𝑒𝑛𝑖𝑟𝑒 𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑡̗𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑢𝑟𝑚𝑎̆𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒, 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑓𝑖𝑖𝑛𝑑 𝑑𝑒𝑣𝑖𝑧𝑎 𝑃𝑎𝑡𝑟𝑖𝑚𝑜𝑛𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑈𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙. 𝐸𝑠𝑡𝑒 𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟 𝑐𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑓𝑖𝑒 𝑢𝑛 𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙𝑠 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑟𝑒𝑠̗𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑚𝑜𝑛𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒, 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑖̂𝑛𝑣𝑎̆𝑡̗𝑎̆𝑚 𝑠𝑎̆ 𝑙𝑒 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎̆𝑚 𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑠𝑎̆ 𝑙𝑒 𝑎𝑓𝑒𝑐𝑡𝑎̆𝑚, 𝑠𝑎̆ 𝑐𝑢𝑛𝑜𝑎𝑠̗𝑡𝑒𝑚 𝑚𝑎𝑖 𝑏𝑖𝑛𝑒 𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑎, 𝑠𝑎̆ 𝑓𝑖𝑚 𝑚𝑎𝑖 𝑑𝑒𝑡𝑎𝑠̗𝑎𝑡̗𝑖 𝑖̂𝑛 𝑝𝑒𝑟𝑐𝑒𝑝𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑒𝑖; 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑎𝑠̗𝑎 𝑛𝑒 𝑣𝑜𝑚 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑎 𝑝𝑒 𝑛𝑜𝑖 𝑖̂𝑛𝑠̗𝑖𝑛𝑒.”, a spus arheologul Felix Marcu, manager al MNIT și președinte al Comisiei Naționale Limes.
Evenimentul de depunere a dosarului de nominalizare la Paris a avut loc cu participarea reprezentantului Delegației Permanente a României pe lângă UNESCO, E.S. Simona-Mirela Miculescu, și a coordonatorilor acestui dosar: Irina Iamandescu (director adjunct al Institutului Național al Patrimoniului și punct focal național al României pentru Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural), Felix Marcu (manager al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei și președinte al Comisiei Naționale Limes), precum și Barry Gamble, expert și consultant internațional în patrimoniu cultural.
Documentația pentru acest dosar a fost elaborată de reprezentanții MNIT, coordonați de Felix Marcu și Monica Gui, și de cei ai Institutului Național al Patrimoniului, coordonați de Irina Iamandescu și Raluca Grama. Sunt mulți cei care au contribuit cu informațiile care au stat la baza întocmirii dosarului, care cuprinde 5 volume reprezentând aproximativ 3000 de pagini: în special reprezentanții Muzeului Național de Istorie a României (au elaborat fișele anexe la 33 de situri), ai Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni (au elaborat fișele anexe la 5 situri), și ai Muzeul Județean Mureș (au elaborat fișele anexe la 16 situri) instituții responsabile cu documentarea siturilor din sud-estul Daciei și din estul Transilvaniei. MNIT a avut în responsabilitate majoritatea covârșitoare a siturilor ((au elaborat fișele anexe la 231 de situri), a celor care compun granița de vest a Daciei și a celor ce formează cel mai complex sector, de nord și de nord-vest. În plus, reprezentanții MNIT au elaborat și coordonat dosarul propriu-zis, în special primele capitole.
”𝐷𝑒𝑚𝑒𝑟𝑠𝑢𝑙 𝑎𝑟 𝑓𝑖 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙 𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑐𝑒𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑢 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢𝑖𝑡 𝑙𝑎 𝑐𝑒𝑟𝑐𝑒𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑜𝑟 𝑚𝑜𝑛𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑠̗𝑖 𝑖̂𝑖 𝑚𝑒𝑛𝑡̗𝑖𝑜𝑛𝑒𝑧 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑝𝑒 𝑐𝑎̂𝑡̗𝑖𝑣𝑎, 𝑝𝑒 𝑐𝑒𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑢 𝑜 𝑚𝑎𝑖 𝑝𝑜𝑡 𝑓𝑎𝑐𝑒 𝑖̂𝑛 𝑚𝑜𝑑 𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡: 𝐾. 𝑇𝑜𝑟𝑚𝑎, 𝐺𝑟. 𝐺. 𝑇𝑜𝑐𝑖𝑙𝑒𝑠𝑐𝑢, 𝑃. 𝑃𝑜𝑙𝑜𝑛𝑖𝑐, 𝐴. 𝐵𝑢𝑑𝑎𝑦, 𝐸𝑚. 𝑃𝑎𝑛𝑎𝑖𝑡𝑒𝑠𝑐𝑢, 𝐶. 𝐷𝑎𝑖𝑐𝑜𝑣𝑖𝑐𝑖𝑢, 𝑀. 𝑀𝑎𝑐𝑟𝑒𝑎, 𝐷. 𝑇𝑢𝑑𝑜𝑟, 𝐼. 𝐹𝑒𝑟𝑒𝑛𝑐𝑧𝑖, 𝐴𝑙. 𝑉. 𝑀𝑎𝑡𝑒𝑖, 𝐷. 𝐼𝑠𝑎𝑐, 𝑁. 𝐺𝑢𝑑𝑒𝑎, 𝐷. 𝑃𝑟𝑜𝑡𝑎𝑠𝑒, 𝐼. 𝐵𝑎𝑗𝑢𝑠𝑧 𝑠𝑎𝑢 𝐴𝑙. 𝐷𝑖𝑎𝑐𝑜𝑛𝑒𝑠𝑐𝑢. 𝑁𝑖𝑐𝑖 𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑠𝑝𝑟𝑖𝑗𝑖𝑛𝑢𝑙 𝑛𝑢𝑚𝑒𝑟𝑜𝑠̗𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑔𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝐸𝑢𝑟𝑜𝑝𝑎 𝑛𝑢 𝑎𝑚 𝑓𝑖 𝑎𝑗𝑢𝑛𝑠 𝑎𝑖𝑐𝑖 𝑠̗𝑖 𝑖̂𝑙 𝑎𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒𝑠𝑐 𝑝𝑒 𝑐𝑒𝑙 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑒-𝑎 𝑝𝑎̆𝑟𝑎̆𝑠𝑖𝑡 𝑟𝑒𝑐𝑒𝑛𝑡, 𝐶.𝑆 𝑆𝑜𝑚𝑚𝑒𝑟.”, a precizat Felix Marcu.
Ce urmează?
Urmează un an dedicat evaluării de către specialiștii UNESCO-ICOMOS, continuă întâlnirile directe cu reprezentanții autorităților centrale, județene și locale, dar, în paralel, continuă și cercetarea siturilor care compun FRE, pentru că există, încă, multe incertitudini. Toate acestea au ca scop înscrierea siturilor propuse pe listele UNESCO, cel mai devreme în 2024, iar apoi administrarea și valorificarea acestor situri în conformitate cu recomandările internaționale și cu legislația românească.
𝗗𝗲 𝗰𝗲 𝗲 𝗶𝗺𝗽𝗼𝗿𝘁𝗮𝗻𝘁 𝗟𝗶𝗺𝗲𝘀𝘂𝗹 𝗱𝗮𝗰𝗶𝗰 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗽𝗮𝘁𝗿𝗶𝗺𝗼𝗻𝗶𝘂𝗹 𝗺𝗼𝗻𝗱𝗶𝗮𝗹
Limesul Dacic este cel mai lung sector de graniță terestră romană din Europa, întinzându-se pe mai mult de 1000 km. Existența Limesului Dacic oferă o viziune cu totul diferită asupra sistemului Limesului Dunăren, care a fost înlocuit parțial timp de mai bine de un secol și jumătate de Limesul Dacic. Ingineria și construcția Limesului ilustrează capacitatea tehnologică și organizatorică a Imperiului Roman și reflectă modul în care resursele au fost desfășurate de armata romană. Limesul Dacic prezintă un caracter și o compoziție unice în comparație cu alte componente ale FRE, ilustrând răspunsuri creative la provocările distinctive ale topografiei, climatului asociat și amenințărilor percepute. Este cel mai complex concept unitar de graniță romană din interiorul imperiului, reunind toate celelalte sisteme, utilizate alternativ în lumea romană.
