Aseară, în cadrul unei ediții online a emisiunii moderate de Dan Diaconescu, fostul primar al municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar, a rememorat povestea unuia dintre proiectele sale nerealizate: replica Columnei lui Traian, pe care intenționa să o ridice în centrul orașului. Invitat în platoul virtual, Funar a prezentat în premieră detalii despre motivele pentru care monumentul, anunțat cu insistență în finalul anilor ’90, nu a mai prins contur, deși fusese gândit ca piesă centrală într-un amplu demers de „restituire istorică” a identității naționale în Cluj.
În perioada în care a condus administrația locală, Funar a inițiat mai multe proiecte simbolice cu tentă naționalistă, dintre care unele au devenit repere urbane, de la statuia lui Avram Iancu, până la Crucea de pe Cetățuie. Totuși, replica Columnei lui Traian a rămas la stadiul de intenție, iar singurele urme ale ambițiosului plan sunt câteva fotografii din epocă, surprinzând o plachetă instalată în Piața Unirii, prin care municipalitatea anunța viitorul monument. Povestea acestui proiect nefinalizat, readusă acum în atenție, deschide o nouă perspectivă asupra uneia dintre cele mai discutate perioade din istoria politică recentă a Clujului.
Gheorghe Funar rememorează cum s-a înfiripat ideea și cine era potențialul „finanțator” al monumentului
Întrebat de Dan Diaconescu despre povestea monumentului care nu a mai văzut lumina zilei, fostul edil a relatat următoarele:
„Mă bucur că mi s-a pus această întrebare. Am fost la mustață de realizarea unei replici în mărime naturală a Columnei de la Roma. S-a angajat un mare patriot român, domnul profesor Iosif Constantin Drăgan, să finanțeze și să se implice direct în realizarea copiei Columnei de la Roma. Mi-a spus că era în relații foarte bune cu primarul de atunci al Romei, iar acesta a acceptat să se facă o copie. […]
Am parcurs toate etapele legale pentru înălțarea columnei, iar domnul profesor Drăgan a promis public, într-o conferință de presă la Cluj-Napoca, că va finanța proiectul. L-am întrebat la cât estimează costul ei; era circa zece milioane de dolari, o nimica toată la averea dânsului.”
Iosif Constantin Drăgan a fost un om de afaceri român stabilit din anii 40 in Italia, cunoscut pentru averea sa considerabilă și pentru implicarea în domeniul distribuției de gaz petrolier lichefiat. A finanțat numeroase proiecte culturale și istorice, fiind totodată promotorul unor teorii protocroniste controversate despre originile poporului român. De-a lungul timpului, a fost asociat cu cercuri naționaliste și a întreținut relații ambigue cu regimul comunist. Dupa 89′ relația sa strânsă cu PRM și cu figuri precum Corneliu Vadim Tudor și Eugen Barbu a consolidat profilul său în zona naționalistă, amplificând controversele care l-au înconjurat.
Cine a fost marea personalitate a anilor 90′ care s-a opus proiectului? Refuz categoric de la o comisie din București!
Tot în cadrul aceleași emisiuni, Gheorghe Funar a explicat de ce proiectul nu a mai fost realizat, ba mai mult a oferit informații despre personalitatea marcantă a anilor 90′ care s-a opus vehement acestui monument.
Ce s-a întâmplat? Aveam toate aprobările. Am realizat, împreună cu colaboratori și specialiști din domeniu, o machetă a columnei, am stabilit și amplasamentul în Piața Unirii din Cluj-Napoca, iar în zonă a fost pus și un mic însemn, o placă de marmură pe care scria: „Aici se va înălța o replică a Columnei de la Roma.” Mai aveam nevoie de o singură aprobare: cea a Comisiei Naționale pentru Monumente Istorice, comisie condusă personal de ministrul Răzvan Theodorescu. Dânsul a refuzat aprobarea pentru construirea columnei! […]
Eram în emisiune la Tele7ABC […] alături de Adrian Păunescu și ministrul Răzvan Theodorescu, când s-a adus în discuție subiectul columnei. L-am întrebat în direct: „Domnule ministru, de ce sunteți împotriva realizării columnei? Nu ne costă nimic, domnul profesor Drăgan suportă întreaga cheltuială!” Iar el mi-a răspuns: „Eu sunt împotriva replicilor! Nu sunt de acord cu replicile!”»
Răzvan Theodorescu a fost un reputat istoric al culturii, academician și profesor universitar, recunoscut pentru vastele sale cunoștințe în domeniul artei și civilizației europene. A ocupat funcții publice importante, între care demnitatea de ministru al Culturii, contribuind la protejarea și promovarea patrimoniului național. A rămas în memoria publică drept un intelectual cu discurs elegant, profund și nuanțat, mereu preocupat de continuitatea culturală a României.
Emisiunea integrală:
