În inima Clujului, între Piața Unirii și Piața Avram Iancu, se desfășoară una dintre cele mai remarcabile secțiuni urbane din Transilvania: strada Iuliu Maniu, cunoscută popular drept „Strada în Oglindă”. Numele provine de la cele două clădiri simetrice care marchează accesul în această zonă, construite la finalul secolului al XIX-lea într-un stil eclectic cu influențe neobaroce.
Situată pe vechiul traseu al străzii Szentegyház, strada a fost reconfigurată în contextul modernizării urbane de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când Clujul, asemenea altor centre urbane europene, a intrat într-o etapă de amplă sistematizare. Stilul dominant în acea perioadă era inspirat de viziunea arhitectului Georges-Eugène Haussmann, cel care reimaginase Parisul. În Cluj, influența sa este vizibilă în proiectul arhitectului maghiar Ignác Alpár, cel care a conceput cele două imobile monumentale care delimitează partea vestică a străzii.
Clădirile-gemene, cunoscute oficial drept Palatele Statusului Romano-Catolic, au fost ridicate în 1899 și sunt separate de axul străzii, într-o simetrie aproape perfectă. Cu colțuri rotunjite și turle elegante acoperite de coifuri ornamentate, aceste imobile exprimă ambiția Bisericii Romano-Catolice de a-și afirma statutul și influența în noul peisaj urban.
Conform documentelor istorice, terenul pe care au fost construite clădirile a fost oferit ca despăgubire de municipalitate Bisericii, în contextul demolării construcțiilor care înconjurau Biserica Sfântul Mihail. Acest gest a fost parte dintr-un proiect amplu de reconfigurare a Pieței Centrale, ce a permis ulterior amplasarea Grupului Statuar Matia Corvin.
Deși astăzi numai una dintre clădiri păstrează un aspect renovat, simetria inițială rămâne lizibilă în structura urbană.
În perioada interbelică și până în anii ’50, etajele acestor clădiri adăposteau apartamente luxoase, sedii de case de avocatură, dar și spații comerciale rafinate, ceea ce i-a adus străzii și denumirea populară de „Strada Diavolului” – o referință la reputația avocaților de a pleda cu succes chiar și pentru cei vinovați.
După instaurarea regimului comunist, clădirile au fost parțial naționalizate și reconfigurate funcțional: magazinul de coloniale din imobilul nordic a devenit sediul CEC, în timp ce în cealaltă clădire funcționau restaurantul Someșul și o galerie de artă.
Strada Iuliu Maniu este astăzi una dintre cele mai fotografiate artere din Cluj-Napoca, un exemplu de echilibru urbanistic și estetică simetrică, cu o valoare istorică și arhitecturală rară în peisajul Transilvaniei.
