Sunt 58 de ani de la moartea primului dictator comunist al României. Era 19 martie 1965, ora 17,53. De la 1 ianuarie 1948 era dictatorul României. Un deznodămînt așteptat. Boala fatală se declanşase cu puţin timp în urmă. Au fost chemaţi cei mai buni medici din ţară să-şi spună cuvîntul. S-a făcut o încercare cu medici aduşi de la Paris. Acelaşi verdict – e prea tîrziu. Diagnostic – un cancer galopant. Moartea sa a dat naştere la nenumărate speculaţii. Mulţi au văzut în această dispariție subită mîna Moscovei. Kremlin-ul ar căuta un înlocuitor pentru Dej ca să scape de un vasal indisciplinat.
A fost Dej iradiat?
Intrigile înlocuirii lui Hruşciov cu Brejnev (octombrie 1964) îi ţinuse pe sovietici ocupaţi. În ianuarie, Dej participase la Varşovia la o întrunire cu şefii statelor comuniste din Europa. S-a spus că fusese iradiat, iar cancerul lui galopant îşi avea cauza aici. Altă versiune susţine că iradierea lui Dej a început mai devreme. O piatră misterioasă primită cadou care se afla pe biroul lui Dej, era de fapt o bucată de uraniu. Era expus cîteva ore pe zi iradierii. Mai mulţi colaboratori ai lui Dej ar fi murit de cancer in perioada următoare. Este o coincidenţă?
De observat că alţii, deşi îl vizitau zilnic, nu au avut de suferit. O altă versiune susţine că boala fatală s-a declanşat mai devreme cu un an, dar cei rămaşi fideli Moscovei din anturajul lui nu au luat măsurile necesare pentru a-l îngriji. Mai mult, au fost chemaţi doctori sovietici, care i-au administrat un tratament nepotrivit. S-a vorbit de un complot. Cine era cel care conducea din umbră acest complot? Ceauşescu!
Explicații – departe de a fi un lider naţionalist, Ceauşescu ar fi fost vîndut Moscovei. El fusese şcolit la sfîrsitul anilor 40 la Academia Militară Frunze. Întors în ţară a fost făcut general, şi, sub protecţia Kremlinului, citeste GRU, a avansat rapid în ierarhia de partid. În 1955 era numit secretar al PMR, omul nr. 2 în partid. Această ascensiune fulgurantă nu se putea face decît cu sprijin sovietic. Scenariul spune că în 1989, Ceauşescu a fost doborît de Moscova, tocmai pentru că şi-ar fi trădat angajamentele faţă de Kremlin, începînd cu discursul din Piaţa Palatului ţinut după invadarea Cehoslovaciei, cînd a atacat vehement acţiunea Armatei Roşii. De atunci, ar fi preferat colaborarea cu occidentul şi lumea a treia, în detrimentul Kremlinului… Dar toată povestea ar fi început totusi în martie 1965 la moartea lui Dej, cînd Moscova l-ar fi susţinut pe Ceauşescu să preia puterea. Neplauzibil.
2.
În vreme ce populaţia se hrănea cu zvonuri şi temeri, în culise, se disputa miza succesiunii lui Dej. Cine erau actorii dramei? Ceaușescu, Apostol, Ion Gheorghe Maurer, Draghici, Chivu Stoica, Emil Bodnăraş. Intrigile s-au declanşat dinainte să moară Dej. Familia a fost repede scoasă din joc chiar de aceia care pînă atunci erau slugile cele mai umile ale clanului Dej. Mai ales cu preferata lui, Lica, mai cunoscută pentru traiul ei costisitor, plăcerile luxului, amanţi si apariţiile ei în filme. Deşi nu avea pic de talent, presa o ridica în slăvi. A circulat atunci o vorba de duh, Lica Gheorghiu e “tare-n tată.” A trebuit sa fie urgent chemată în ţară să asiste la funeralii.
Membrii Biroului Politic, s-au lansat într-un joc periculos, cel al desemnării noului şef suprem. Candidatura lui Bodnăraş nu a intrat în discuţie, penru că era prea legat de serviciile secrete sovietice. Mai mult, Hruşciov făcuse presiuni să-l impună în locul lui Dej la sfirsitul anilor 50. Pentru a rezolva problema succesiunii, Dej l-a chemat la el pe Ion Gheorghe Maurer, omul lui de încredere, să îi ceară să preia şefia PMR. Maurer, ca avocat, pledase în multe procese în anii 30, apărînd comunişti. Dar, spre mirarea lui Dej Maurer a refuzat oferta. Motivele invocate – 1/ nu era de origine română şi populația nu l-ar fi acceptat. 2/ nu era muncitor şi nu l-ar accepta partidul. Adevăratul motiv însă a fost că n-a vrut să ia răspunderea unei conduceri care se anunţa nesigură. 1/ România era la nici un an de la “Declaraţia din Aprilie”, cînd Dej&Co îşi afirmaseră o relativă independenţa faţă de Moscova. 2/ În octombrie 1964, Hruşciov fusese înlocuit cu Brejnev. Era de așteptat că acesta va încerca să impună la Bucureşti un fidel. Maurer avea 62 de ani. Un lider tînăr ar fi fost mai potrivit, i-a spus lui Dej. Mai ales dacă ar fi fost sub Ceaușescu, Chivu Stoica, Gheorghiu Dej, Maurer si Bodnăraș influenţa sa s-ar fi risipit.
Dar cine să fie acest nou lider ? Apostol, Ceauşescu sau Drăghici ? Toţi erau cu o generaţie mai tineri decît baronii lui Dej, doftaniştii, clandestinii din anii 30…
3.
Apostol era favoritul lui Dej. Ca semn de maximă încredere, cu zece ani înainte îi cedase postul de şef al partidului, Dej reţinînd pentru el şefia Guvernului. Moscova ceruse ca aceste două poziţii să fie deţinute de persoane diferite. În martie 1965, pe patul de moarte, Gheorghiu Dej, a invitat membrii Biroului Politic și i-a cerut fiecaruia să îl susțina pe Gheorghe Apostol ca urmaş la funcţia supremă. Toţi sunt de acord. Nicolae Ceaușescu și Alexandru Drăghici, temutul ministru de interne cu care era aliat, au spus, însă, că anunţul acestei alegeri trebuie să fie făcut după funeralii. Ceilalți au acceptat, crezînd că este o pură formalitate, devreme ce erau înţeleşi asupra persoanei. De fapt, cei doi pregăteau o lovitură de palat şi aveau nevoie să cîştige timp.
Ceauşescu dorea pentru el şefia. Era secretar al Partidului de 10 ani şi cunoştea toate cadrele importante ale partidului. El îi selectase la toate nivelurile şefii, îi numise în posturile pe care le ocupau. El răspundea de sectoarele cheie ale puterii, armata, securitatea, justiția, miliţia. Era cunoscut ca un dur. Era tenace şi extrem de ambiţios. Cînd era clar la ce deznodămînt va duce cancerul lui Dej, a cerut membrilor Biroului Politic să nu îi mai facă vizite lui Dej acasă. Pretextul a fost că bolnavul era prea obosit şi vizitele îi fac rău. Cu această manevră l-a izolat pe Dej de rivali. La fel procedase Stalin cînd s-a declanşat boala lui Lenin. Singurul care îl mai putea vizita – Ceauşescu nu îl putea opri – era Maurer.
Ceaușescu de neoprit
Ceauşeşcu a actionat rapid. Scopul lui era să îşi găsească partizani şi să anuleze ultima vointa politica a lui Dej. S-a asigurat întîi de fidelitatea lui Drăghici, complicele lui. Al doilea atras în complot a fost Chivu Stoica căruia i-a promis că va rămîne preşedinte al Consiliului de Stat. Cu trei voturi deja, l-a atras apoi pe Maurer, căruia i-a promis că va rămîne prim-minstru. Bodnăraş şi-a dat seama cum înclină balanţa şi s-a raliat taberei pro-Ceauşescu. Așa a preluat Ceaușescu puterea.
text de STELIAN TĂNASE/ preluare DESKREPORT
foto Dej, salutând și Ceaușescu/ Fototeca online a comunismului românesc
