30 octombrie reprezintă o dată infamă pentru istoria recentă a României, marcând două accidente cumplite, în urmă cărora mulți cetățeni români și-au pierdut viețile. Și mai trist este faptul că ambele incidente ar fi putut fi prevenite.
Incendiul de la Colectiv în urma căruia au murit 65 de oameni, și indignarea publică stârnită de incompetența autorităților în privința gestionării tratamentului răniților după acea noapte fatidică din 2015 continuă să domine și astăzi discursul public cu ocazia acestei zile.
Însă data de 30 octombrie marchează încă un accident cumplit, care a produs chiar și mai multe victime, și care este astăzi puțin știut, ca urmare a mușamalizării efectuate de PCR:
La ora 4:55 dimineața, pe 30 octombrie 1971, barajul iazului de decantare a reziduurilor miniere de la Certej (Hunedoara) a cedat, iar aproape 300.000 cubi de steril s-au prăvălit peste comună, înghiţind, în câteva minte, zeci de gospodării. Cel puțin 89 de oameni au fost îngropați de vii în urma dezastrului ecologic fără precedent în România. Nămolul toxic a acoperit, în numai un sfert de oră, zeci de kilometri pătrați, producând un impact toxicologic catastrofal datorită cianurilor care se aflau în compoziție.
În total, valul acidic a înghițit într-un sfert de oră și a ras de pe fața pământului șase blocuri de locuințe cu 25 de apartamente fiecare, un cămin cu 30 de camere, șapte locuințe individuale și 24 de gospodării au fost distruse sau avariate. Pe lângă cei 89 de morți, încă 76 de oameni au fost răniți.
Cianura folosită în procesul de extracție, care se găsea în nămolul scurs, a ars hainele de pe victime: toate cadavrele care au fost scoase din mâl erau goale.
Comuniștii au mușamalizat amploarea tragediei: autoritățile au anunțat oficial la radio și televiziune un număr de 48 de morți, pentru a nu fi nevoite să declare doliu național.
Deși acest iaz se mai rupsese și cu cinci ani înainte, când o cantitate mare de steril s-a prăvălit, fără să fi provocat victime atunci, autoritățile îl considerau perfect funcțional.
Ironic, cu doar o săptămână înainte de tragedia din octombrie 1971, ministrul minelor de la momentul respectiv, Bujor Almășan, desfășura o vizită oficială la Certej însoțit de o comisie guvernamentală de inspecție: concluzia era că iazul nu prezenta nici cel mai mic risc de securitate!
Nimeni nu a fost vreodată condamnat pentru dezastrul din 1971.