Cea de-a 218-a zi a calendarului gregorian (și a 219-a zi în anii bisecți) marchează mai multe evenimente importante petrecute de-a lungul timpului, atât în istoria românească, cât și în cea a întregii umanități. Cele mai notabile evenimente pe care ni le amintim astăzi sunt următoarele:
1791: inaugurarea Porții Brandenburg din Berlin . Construit în stil neoclasicist la comanda monarhului prusac Frederick Wilhelm al II-lea, monumentul a fost înălțat pentru a sărbători suprimarea revoltei populare din Țările de Jos (conducătorul olandez de jure, Wilhelm al V-lea de Orania, era căsătorit cu prințesa prusacă Wilhelmina, fapt ce a atras intervenția militară prusacă de partea sa contra revoluționarilor). Acest nou edificiu a fost construit pe situl unei porți anterioare, care marca începutul rutei Berlin-Brandenburg. Unul din cele mai reprezentative monumente ale Germaniei, Poarta Brandenburg a fost de-a lungul timpului cadrul unor evenimente istorice notabile, și este în prezent considerat atât un simbol al istoriei tumultoase vest-europene, dar și al unității clădite post-1990.
1867: s-a înființat Biblioteca Academiei Române. După ce „Societatea Academică Română” luase naștere pe 1 august, având ca principale obiective „să determine ortografia limbii române, să elaboreze gramatica limbii române și să realizeze lucrarea dicționarului român”, prima ședință de lucru a noii instituții, organizată pe 6 august, anunța și înființarea unei biblioteci menite să aibă rol complementar în îndeplinirea acestor idealuri. Tot atunci erau anunțate și primele volume ale fondului incipient: episcopul Buzăului, Dionisie Romano, a promis o donație de „81 de cărți românești vechi, legate în 73 de volume, cărți importante pentru limba și literatura română”. În perioada imediat următoare, donațiile au reprezentat principala metodă de dezvoltare a colecției, numeroși membri ai Academiei (dar și alți erudiți) participând în acest proces. Printre ei se numără dr. Carol Davila, Timotei Cipariu, August Treboniu Laurian, V. A. Urechia, Petrache Poenaru, George Barițiu, sau Alexandru Odobescu.
1917: începe Bătălia de la Mărășești între armata română și cea germană. După ce implicarea Vechiului Regat în Primul Război Mondial se soldase până la momentul respectiv cu ocuparea întregului teritoriu românesc cu excepția Moldovei de către trupele Puterilor Centrale, forțele germane urmăreau acum spargerea frontului și înaintarea pe Valea Siretului pentru a face joncțiunea spre Adjud cu trupele Armatei 1 austro-ungare, care urmau să atace aproape concomitent la Oituz conform planului tactic. Mărășești avea să devină cea mai importantă bătălie purtată de Armata Română în timpul primei conflagrații mondiale, întrucât eforturile defensive româno-ruse au reușit să oprească complet înaintarea forțelor germane conduse de feldmareșalul August von Mackensen, care avea să-și transfere soldații rămași în viață la Mărășești pe frontul din Italia la începutul lunii septembrie, abandonând campania din Moldova. De-a lungul bătăliei, armata română a suferit 27,410 de pierderi (5,125 militari uciși, 9,818 dispăruți, 12,467 răniți), iar cea rusă 25,650 (7,083 militari uciși, 8,167 dispăruți, 10,400 răniți). Cele mai grave pierderi au fost suferite însă de armata germană, aceasta ne-mai putând conta pe 60.000-65.000 dintre militarii săi în urma bătăliei de la Mărășești.
1928: se naște Andy Warhol, grafician, fotograf, pictor și realizator de filme american, personalitate a curentului artistic cunoscut ca Pop Art din Statele Unite ale Americii. Unul din cei mai controversați artiști ai secolului XX, Warhol și-a atins apogeul de influență în perioada anilor ’60, concomitent cu fenomenul Contraculturii din America vremurilor respective. Studioul său din New York, intitulat „The Factory”, a devenit o locație frecventată atât de intelectuali, scenariști, afaceriști înstăriți sau celebrități de la Hollywood, dar și de travestiți, vagabonzi excentrici, „groupies” sau formații rock cunoscute pentru excese. Pe lângă portofoliul său artistic, Warhol mai este creditat cu celebra expresie „15 minutes of fame”. Avea să moară 1987, la doar 58 de ani.
1945: bombardierul american Enola Gay a lansat prima bombă atomică, denumită Little Boy, asupra orașului japonez Hiroșima. În jur de 70.000 de persoane sunt ucise instantaneu, și alte câteva zeci de mii de oameni mor ulterior ca urmare a radiaților. Concepute inițial în cadrul Proiectului Manhattan (condus din laborator de fizicianul J. Robert Oppenheimer, subiectul unui film biografic lansat recent) pentru a fi folosite împotriva Germaniei Naziste, primele arme atomice aveau să fie „puse de-o parte” temporar, în urma înfrângerii regimului hitlerist printr-o campanie militară clasică (mai 1945). În ciuda cuceririi aliate a Berlinului, Statele Unite ale Americii continuau să fie confruntate de o situație ingrată în teatrul de operațiuni din Pacific: guvernul japonez se anunța dispus să lupte până la ultimul om, iar această poziție nu a fost schimbată nici măcar de campania anterioară de bombardamente clasice asupra orașului Tokyo (aprilie-martie 1945), în urma căreia au pierit în jur de 100.000 de cetățeni japonezi. Astfel, pentru a încerca să evite o pierdere suplimentară de vieți americane (iminentă în perspectiva unei invazii militare tradiționale), președintele Harry S. Truman a decis folosirea bombelor atomice pentru a forța guvernul japonez să capituleze. După ce japonezii nu s-au predat nici în urma primei explozii, o nouă bombă atomică avea să fie lansată și asupra orașului Nagasaki, pe 9 august. Văzându-și situația lipsită de scăpare, guvernul japonez avea în cele din urmă să își recunoască înfrângerea.
1991: programatorul britanic Tim Berners-Lee și-a publicat, sub forma unor fișiere, ideile sale referitoare la realizarea unui sistem de documente legate între ele prin Internet, sistem ce avea să fie denumit World Wide Web și deschis publicului în același an. Script-urile lui Berners-Lee continuă să fie folosite chiar și în prezent, facilitând comunicarea la o scară globală fără precedent, declanșând o veritabilă revoluție în materie de transmitere a informațiilor.
2012: rover-ul Curiosity, lansat de NASA pe 26 noiembrie 2011, ajunge în siguranță pe planeta Marte. Inițial, misiunea trebuia să dureze doar 2 ani și își stabilea drept obiective o cercetare a climei și geologiei întâlnite pe „Planeta Roșie”, găsirea unui răspuns pentru întrebarea „au fost vreodată condițiile acestei lumi favorabile dezvoltării vieții microbiene?”, sau desfășurarea unor studii de fezabilitate în perspectiva pregătirii primelor misiuni de explorare umană. Succesul roboțelului NASA a îndemnat însă instituția să extindă misiunea pe termen nedefinit, iar 11 ani mai târziu Curiosity continuă să exploreze suprafața marțiană, și să transmită semnale omenirii aflate la 225 de milioane de kilometri depărtare.