Conflictele dintre persoane se mută tot mai des în mediul online, iar mesajele transmise prin WhatsApp, Messenger, Facebook, Instagram sau alte platforme pot depăși uneori limita unei simple dispute. Amenințările cu moartea, cu acte de violență, imaginile cu caracter intimidant ori mesajele transmise prin intermediul unor prieteni sau membri ai familiei pot ajunge să aibă relevanță penală.
Situația devine cu atât mai serioasă atunci când mesajele nu sunt izolate, ci se repetă în timp și sunt însoțite de fotografii, înregistrări vocale, imagini editate sau postări pe rețelele sociale care sugerează producerea unor consecințe grave asupra persoanei vizate. În astfel de cazuri, analiza juridică nu se limitează la un singur mesaj, ci privește întregul context în care acesta a fost transmis.
Avocatul Nagy Gabriel Sebastian explică faptul că:
„În materia infracțiunii de amenințare, nu este determinant faptul că mesajul a fost transmis prin WhatsApp, Messenger sau prin intermediul unei rețele de socializare. Ceea ce trebuie analizat este conținutul mesajului, contextul în care acesta a fost formulat și aptitudinea sa concretă de a produce victimei o stare de temere.
Condiția esențială pentru reținerea acestei infracțiuni este ca amenințarea, raportat la circumstanțele concrete în care a fost formulată, să fie aptă să genereze victimei o stare de temere, fără a fi necesară dovedirea efectivă a acestei stări.”
Același principiu se aplică și în situația în care amenințarea nu este comunicată în mod direct persoanei vizate. O fotografie cu caracter macabru, un mesaj transmis unui membru al familiei ori o postare concepută astfel încât să ajungă la cunoștința victimei pot dobândi relevanță penală atunci când sunt analizate în contextul întregii conduite.
Mai departe, avocatul Nagy Gabriel Sebastian adaugă că, ”dincolo de infracțiunea de amenințare, anumite conduite manifestate în mediul online pot intra, în funcție de împrejurările concrete, și în sfera infracțiunii de hărțuire. Contactarea repetată a unei persoane prin telefon sau prin alte mijloace de comunicare la distanță poate avea relevanță penală atunci când, prin frecvență ori conținut, îi produce acesteia o stare de temere. Art. 208 Cod penal reglementează, între altele, tocmai această formă de conduită repetitivă.
De asemenea, atunci când mesajele sunt folosite pentru a constrânge victima să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul obținerii unui folos injust, conduita poate întruni elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj. Codul penal sancționează inclusiv amenințarea cu divulgarea unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru persoana vizată sau pentru un membru al familiei acesteia, atunci când este urmărit un asemenea folos”.
Așadar, dincolo de textele de lege și de încadrarea juridică, realitatea este că multe asemenea situații pornesc de la un mesaj aparent banal și ajung, prin repetare și escaladare, să producă o presiune serioasă asupra victimei. Un „te găsesc eu”, o fotografie macabră, un mesaj trimis familiei sau o amenințare postată public nu ar trebui tratate cu superficialitate doar pentru că au fost transmise prin intermediul unei aplicații sau rețele de socializare.
Mediul online lasă urme, iar aceste urme pot deveni probe. De aceea, atunci când comunicarea depășește limita unei dispute și capătă un caracter intimidant, obsesiv sau constrângător, este important ca victima să reacționeze la timp. Uneori, ceea ce începe ca un conflict pe WhatsApp sau pe rețelele sociale poate deveni rapid o problemă penală reală, cu consecințe care nu mai rămân deloc în mediul virtual.
