Categorie: Cultură

Conferința „Horia în viziunea lui Leonid Dimov”, susținută de academicianul Ion Pop, are loc joi, 3 iulie 2025, de la ora 18:00, în Grădina Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca (Str. Republicii nr. 9, cu acces din str. Avram Iancu). Evenimentul este organizat de Academia Română – Filiala Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană și Fundația Transilvania Leaders, … Read More „240 de ani de la martiriul lui Horia, Cloșca și Crișan. Conferință susținută de academicianul Ion Pop” »

Georg Wilhelm Friedrich Hegel reprezintă una dintre cele mai complexe și influente figuri ale filosofiei moderne, integrând în sistemul său o vastă rețea conceptuală ce vizează structura rațională a realității, devenirea spiritului și dialectica istoriei. Opera sa, elaborată într-un moment de intensă reconfigurare a gândirii europene post-kantiene, se caracterizează printr-un sistem filosofic idealist absolut, în … Read More „Dialectica spiritului și rațiunea istoriei: O lectură asupra gândirii lui G.W.F. Hegel” »

Teatrul Național Aureliu Manea Turda anunță finalizarea programului de cercetare desfășurat în cadrul proiectului Mind the Gap – Echoes from the Archive. Această etapă este marcată printr-o serie de evenimente speciale dedicate reinterpretării memoriei teatrului, care vor avea loc în cadrul Festivalului Internațional de Teatru Turda (FITT). Cele cinci artiste selectate în urma call-ului național … Read More „Programul de cercetare Mind the Gap – Echoes from the Archive, ajunge la final: expoziții și evenimente în cadrul FITT 2025” »

Henry David Thoreau, una dintre figurile emblematice ale mișcării transcendentaliste americane din secolul al XIX-lea, oferă în lucrarea sa Walden (1854) o viziune filosofică coerentă asupra existenței umane, naturii și relației dintre individ și societate. Influențat de gândirea lui Ralph Waldo Emerson, de filosofia orientală (în special textele hinduse și taoiste) și de tradiția stoică … Read More „Henry David Thoreau și căutarea esenței vieții: o analiză a viziunii filosofice din Walden” »

Legenda ciobanului Donath constituie un exemplu elocvent al modului în care memoria colectivă și imaginarul popular pot da naștere unor narațiuni eroice, prin îmbinarea creativă a elementelor istorice reale cu fabulația mitologică. Acest tip de construcție simbolică este frecvent întâlnit în arealul cultural est-central european, unde trecutul istoric al confruntărilor cu Imperiul Otoman a lăsat … Read More „Donath, legenda ciobanului care a salvat Clujul. Între legendă populară și realitate istorică” »

În localitatea Vidra Medie din județul Alba, un monument istoric cu o încărcătură simbolică deosebită riscă să dispară în uitare. Este vorba despre Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, cunoscută drept locul unde, în anul 1824, a fost botezat Avram Iancu, figură emblematică a luptei românilor transilvăneni pentru drepturi și libertate. Într-o postare recentă devenită … Read More „„Biserica lui Avram Iancu se degradează sub tăcere” — un apel public pentru salvarea lăcașului în care a fost botezat eroul național” »

În inima Clujului, între Piața Unirii și Piața Avram Iancu, se desfășoară una dintre cele mai remarcabile secțiuni urbane din Transilvania: strada Iuliu Maniu, cunoscută popular drept „Strada în Oglindă”. Numele provine de la cele două clădiri simetrice care marchează accesul în această zonă, construite la finalul secolului al XIX-lea într-un stil eclectic cu influențe … Read More „Povestea „Străzii în Oglindă” din centrul Clujului. Un reper de simetrie urbană în inima orașului” »

Într-o Europă modernă preocupată de globalizare, integrare și reevaluarea istoriilor naționale, reexaminarea conceptului de protocronism devine un demers esențial pentru înțelegerea dinamicii identitare românești. Protocronismul nu este doar un curent cultural, ci și o manifestare profundă a unui imaginar colectiv care caută confirmare și superioritate într-un trecut mitizat. Definirea și originile conceptului Termenul protocronism a … Read More „De la daci la Ceaușescu: geneza și impactul protocronismului în România” »