Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) a finalizat dosarul pentru Limesul dacic, aproximativ 3000 de pagini scrise, în urma unor eforturi susținute timp de 6 ani în cadrul Programului Național Limes. Ziua de 31 ianuarie 2023 a însemnat un moment istoric pentru MNIT și, în același timp, un moment important pentru cercetarea arheologică românească: s-a depus depus dosarul de nominalizare a Frontierelor Imperiului Roman (FRE), mai precis ale Daciei, la UNESCO-Paris, a trasmis MNIT.
Curierul de Cluj publică în exclusivitate lista siteurilor istorice clujene care apar în dosarul trimis la UNESCO de specialiștii MNIT
Dacia ”contribuie” la Frontierele Imperiului Roman cu 1500 de km, compuse din situri arheologice: fortificații mai mari sau mai mici, turnuri de semnalizare, așezări civile, drumuri, instalații termale, valuri artificiale de pământ sau porțiuni de ziduri, a explicat arheologul Felix Marcu, manager al MNIT și președinte al Comisiei Naționale Limes. Acesta mai spune că ”dacă cele în total 285 de siteuri propuse vor fi incluse pe listele UNESCO, nu vor mai fi doar bunurile noastre culturale, ci ale întregii umanități, pentru a le lăsa moștenire generațiilor următoare, aceasta fiind deviza Patrimoniului Universal”.
Iată ce siteuri clujene fac parte din documentația trimisă la UNESCO:
Turda/Dealul Cetății
Gilău/la Castel, Dealul Cetății
Bologa/Grădiște, Măgura Bologii
Dâmbul Vărădeștilor
Poieni/Horhiș, Dosea, Dosu Marcului, Râmbușoi, Dealul Bonciului, Cornul Sonului
Vânători/Dealul Cocinilor
Muncel/Dâmbul lui Golaș, Cărămidă, Comorița, Muchia Poienii
Guga/Vârful Țîglii
Cășeiu/Cetățele
Chiuești/Dealul Crucii, Dealul Podului, Muncelul Chiuieștiului
Evenimentul de depunere a dosarului de nominalizare la Paris a avut loc cu participarea reprezentantului Delegației Permanente a României pe lângă UNESCO, Simona-Mirela Miculescu, și a coordonatorilor acestui dosar: Irina Iamandescu (director adjunct al Institutului Național al Patrimoniului și punct focal național al României pentru Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural), Felix Marcu, precum și Barry Gamble, expert și consultant internațional în patrimoniu cultural.
Documentația pentru acest dosar a fost elaborată de reprezentanții MNIT, coordonați de Felix Marcu și Monica Gui, și de cei ai Institutului Național al Patrimoniului, coordonați de Irina Iamandescu și Raluca Grama. Sunt mulți cei care au contribuit cu informațiile care au stat la baza întocmirii dosarului, care cuprinde 5 volume reprezentând aproximativ 3000 de pagini: în special reprezentanții Muzeului Național de Istorie a României (au elaborat fișele anexe la 33 de situri), ai Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni (au elaborat fișele anexe la 5 situri), și ai Muzeul Județean Mureș (au elaborat fișele anexe la 16 situri) instituții responsabile cu documentarea siturilor din sud-estul Daciei și din estul Transilvaniei. MNIT a avut în responsabilitate majoritatea covârșitoare a siturilor ((au elaborat fișele anexe la 231 de situri), a celor care compun granița de vest a Daciei și a celor ce formează cel mai complex sector, de nord și de nord-vest. În plus, reprezentanții MNIT au elaborat și coordonat dosarul propriu-zis, în special primele capitole.
Ce urmează?
Urmează un an dedicat evaluării de către specialiștii UNESCO-ICOMOS, continuă întâlnirile directe cu reprezentanții autorităților centrale, județene și locale, dar, în paralel, continuă și cercetarea siturilor care compun FRE, pentru că există, încă, multe incertitudini. Toate acestea au ca scop înscrierea siturilor propuse pe listele UNESCO, cel mai devreme în 2024, iar apoi administrarea și valorificarea acestor situri în conformitate cu recomandările internaționale și cu legislația românească
𝗗𝗲 𝗰𝗲 𝗲 𝗶𝗺𝗽𝗼𝗿𝘁𝗮𝗻𝘁 𝗟𝗶𝗺𝗲𝘀𝘂𝗹 𝗱𝗮𝗰𝗶𝗰 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗽𝗮𝘁𝗿𝗶𝗺𝗼𝗻𝗶𝘂𝗹 𝗺𝗼𝗻𝗱𝗶𝗮𝗹?
Limesul Dacic este cel mai lung sector de graniță terestră romană din Europa, întinzându-se pe mai mult de 1000 km. Existența Limesului Dacic oferă o viziune cu totul diferită asupra sistemului Limesului Dunărean, care a fost înlocuit parțial timp de mai bine de un secol și jumătate de Limesul Dacic. Ingineria și construcția Limesului ilustrează capacitatea tehnologică și organizatorică a Imperiului Roman și reflectă modul în care resursele au fost desfășurate de armata romană. Limesul Dacic prezintă un caracter și o compoziție unice în comparație cu alte componente ale FRE, ilustrând răspunsuri creative la provocările distinctive ale topografiei, climatului asociat și amenințărilor percepute. Este cel mai complex concept unitar de graniță romană din interiorul imperiului, reunind toate celelalte sisteme, utilizate alternativ în lumea romană.
