Cât de bine cunoaștem povestea locurilor pe care le numim acasă? Cartierul Mărăști, unul dintre reperele actuale ale Clujului, ascunde o istorie fascinantă care se întinde de-a lungul secolelor, de la Evul Mediu până la transformările moderne ale epocii Ceaușescu. De la comunități medievale cu tradiții specifice până la construcții care poartă amprenta stilului neogotic sau baroc, Mărăștiul reprezintă un capitol important din istoria orașului de pe Someș.
Situată în nord-estul orașului, zona actualului cartier Mărăști era cunoscută în Evul Mediu sub denumirea de „Orașul de Jos”. Aflată în apropierea râului Someșul Mic, aceasta era un loc esențial pentru comunitățile care asigurau aprovizionarea centrului urban. Huștezenii, o populație maghiară reformată cu tradiții agricole, au fost cei care au format nucleul acestei așezări și au avut un rol crucial în economia locală.
Termenul de hóstát își are originile în epoca Arpadiana și poate fi identificat în diverse documente ale vremii. În general era folosit pentru a desemna orașe, târguri sau zone forticiate. Unii lingviști maghiari sunt de părere că originea termenului este una germanică, de la cuvântul Hofstadt, care în traducere liberă ar însemna orașul gradinarilor, în timp ce alți lingviști consideră că originea termenului vine de la substantivul german Vorstadt care înseamnă suburbie.
Huștezenii, o comunitate agrară distinctă ce ocupa actualul cartier Mărăști, sunt cunoscuți pentru măiestria lor în mica agricultură. Grădinari dedicați, aceștia cultivau legume de o calitate excepțională, apreciate pentru gustul lor deosebit. Produsele lor erau comercializate în piețele centrale ale Clujului. În prezent, urmașii huștezilor păstrează în memoria comunității tradițiile specifice și conștiința identitară care i-au definit timp de secole
Un element central al acestei zone a fost localitatea medievală Sf. Petru, organizată în jurul unei biserici din secolul al XV-lea. Ulterior, pe ruinele acestui locaș s-a ridicat biserica romano-catolică Sf. Petru, un monument spectaculos construit în stil neogotic în secolul al XIX-lea. Portalul baroc impunător și statuia Fecioarei Maria din parcul adiacent rămân martori tăcuți ai istoriei vibrante a acestui cartier.
Deși o parte a zonei a fost locuită încă din Evul Mediu, cartierul a căpătat forma cunoscută astăzi abia în anii 1970, odată cu dezvoltarea urbanistică a Clujului din epoca socialistă. Numele său provine de la piața centrală, inspirată din localitatea Mărăști, renumită pentru luptele eroice din Primul Război Mondial.
Cartierul Mărăști din Cluj-Napoca este un exemplu reprezentativ al urbanizării intense din perioada socialistă, fiind construit între anii 1970-1989. Proiectat cu un caracter urban bine definit, zona este marcată de prezența unor blocuri de locuințe înalte, cu 4 până la 14 etaje, care găzduiesc apartamente variate ca dimensiune. Infrastructura cartierului include două piețe centrale: una destinată traficului auto și alta exclusiv pietonală, un cartier modern (pentru acea perioada) înconjurat de dotări esențiale, precum spații comerciale, hale alimentare și unități medicale.
Închiderea pieței pietonale spre str. Aurel Vlaicu oferă intimitate spațiului, dar limitează integrarea completă în rețeaua urbană. Acest design unic reflectă eforturile epocii de a crea spații funcționale pentru locuitori, îmbinând locuințele dense cu accesibilitatea la facilități esențiale.
După revoluție, cartierul Mărăști a intrat într-un proces de modernizare. Bulevardul Lenin și-a schimbat denumirea în Bulevardul 21 Decembrie 1989. Mai multe străzi au fost asfaltate și implicate într-un amplu proces de reabilitare.
În 1994, în latura nordică a Bisericii Sfântul Petru a început construcția clădirii BRD Towers, un adevărat „Zgârie-nori” al orașului nostru. Construcția a fost finalizată în anul 1998.
De asemena, în 2008, sediul Fabricii de Tricotaje „Someșul” a fost demolată, iar în 2013 pe același spațiu a fost inaugurată impozanta clădire de birouri „The Office”, un imobil ultra-modernă care găzduiește zilnic peste 6 mii de corporatiști la locul de muncă.
Cartierul Mărăști nu este doar un loc pe hartă, ci o punte între trecut și viitor, un spațiu care vorbește despre diversitate culturală, perseverență și adaptare.
