Asociației Societatea Organizată Sustenabil SOS, inițiator din sfera civică al demersului de deschidere către clujeni a Parcului Prodan (de lângă USAMV, la limita cu cartierul Zorilor) a depus la registratura primăriei câteva soluții pentru „PUD pentru zona de recreere Gheorghe Dima vest”, aflat în consultare publică până în data de 4 aprilie. Unele propuneri pot părea mai îndrăznețe, altele doar preconizează o posibilă iritare viitoare legată de dalele din randări:
Înlocuirea pavilionului cu un punct de belvedere în cartierul Zorilor, în imediata apropiere a cimitirului Mănăștur, cu vedere spre cartierele din vestul Clujului, spre pădurile Făget, Hoia-Baciu, Lombului, dar și către Munții Apuseni (exemple variate atașate, variație explicabilă prin faptul că nu e rolul meu să dau soluția arhitecturală).
- Explicație: cererea în teme de proiectare a câte unui pavilion în fiecare parc devine clișeu. Iar în funcție de relieful unui spațiu public merită testate soluții originale, precum punctul de belvedere. Succesul recent de repunere în circuitul public a unui punct de belvedere la Turnul Pompierilor oferă speranța că astfel de puncte de atracție pot fi create în mai multe locuri din Cluj, mai ales că geografia orașului oferă dintre cele mai frumoase peisaje citadine din țară. În acest sens, propunerea ca pavilionul să nu depășească „înălțimea de 5 m” din PUD trebuie modificată pentru ca orice construcție să devină punct de observație.
Plantările propuse în proiect să fie schimbate, adică să fie realizate preponderent în cimitir, nu pentru a obtura cimitirul și belvederea asupra orașului.
- Explicație: Cu un cimitir înverzit, priveliștea e și mai plăcută. În plus, moartea trebuie integrată mult mai firesc în viața orașului, nu ascunsă urbanistic privirii.
Exorcizare națională a urbanismului haotic din anii 1990 prin folosirea posibilă a materialelor demolate de la garaje la construirea punctului de belvedere, mai ales că în proiect se prevede utilizarea de „materiale moderne, durabile și rezistente”.
- Explicație: Utilizarea „durabilă” a materialelor de la garaje este și o răzbunare simbolică pentru deceniile de umilință în care garajele tolerate de administrații au blocat vederea spre ape, copaci, parcuri și peisaje.
Terenul de fotbal din partea desenată trebuie să devină cu adevărat multifuncțional.
- Explicație: Cu două panouri mari, două de mini-baschet, pe lateralul terenului de fotbal, se poate încuraja și practicarea baschetului încă de la vârste fragede. Un zid de beton poate încuraja tenisul la perete. Patru cârlige la mijlocul terenului, la garduri / ziduri pot încuraja jocul de volei și badminton.
Grădinile informale existente, unele părăsite, să devină, măcar parțial, grădini comunitare, pe baza regulamentului de funcționare propus de SOS către Primărie și ADI ZMC și cu o estetică urbană corespunzătoare (ex: garduri de lemn, nu sârmă ghimpată).
- Explicație: Dacă nu e amplasată la sol o grădină comunitară, atunci pe parkingul supraetajat construit în vecinătatea zonei de loisir poate fi un experiment interesant pentru comunitate.
Integrarea reabilitării zonei Dima în Parcul Prodan mai larg prin crearea unei intrări în plus către parc, față de proiect, și renunțarea la o parte din gard, dacă nu complet.
- Explicație: Accesul spre parcul Prodan, dar și prin zona propusă spre reabilitare să se facă din materiale permeabile, nu din dale, așa cum propune proiectul, mai ales că în spațiul public sunt critici recurente la adresa „betonării” spațiilor publice. Accesul să fie coroborat cu panouri explicative legate de biodiversitatea Parcului Prodan, dar și istoricul deschiderii spre comunitate a parcului dinspre USAMV pentru a încuraja implicarea publicului în urbanism, dar și pentru a descuraja practici recurente prin care administrația nici măcar nu invită la inaugurări de spații publice persoanele sau grupurile de inițiativă civică ce au pus umărul la crearea unor spații publice noi. În acest sens, panourile să fie legate nu doar de faza 1 a deschiderii Parcului Prodan, ci și de etapa a 2-a, amânată cu un deceniu, și care ar urma să se realizeze în 2023.
În proiect, lipsește o fântână arteziană la nivelul solului, una din bucuriile copiilor pe timp de vară, dar și una dintre cerințele necesare pe termen mediu și lung pentru adulți, într-un context de accelerare a schimbărilor climatice. O simplă observație a noilor spații publice din România arată că fântâna arteziană la sol, dacă e încorporată unui proiect de spațiu public, aduce interacțiune cu apa și multă bucurie mai multor generații.
- Explicație: Literatura de specialitate, climatologi, ecologi, urbaniști etc. cer ca designul noilor spații să încorporeze apa nu doar dintr-o perspectivă estetică, ci funcțională, pentru a atenua efectele schimbărilor climatice și a răcori rezidenții, copii și adulți.
Planșele tehnice, randările, consultările publice să se facă mai mult decât formal pentru a aduce participarea largă, nu doar a specialiștilor ori a așa-numiților activiști de profesie.
- Explicație: Urbanismul merită să capete forme participative reale nu doar pentru că încurajează democrația, ci pentru că oferă soluții mai bune unor proiecte de regenerare urbană. Dar cum peste 90% din utilizatorii de social media sunt pe telefon, rezultă că randările, desene mai tehnice, chestionare etc. pot fi adaptate de autorități și proiectanți pentru telefon. Totuși, implicarea necesară a publicului în format digital, eventual sub forma de „gamification” nu substituie forme participative și deliberative la fața locului, cu rezidenți, dar și posibili facilitatori din mediul asociativ.
- Cum pot fi implicați copiii în urbanism participativ, vedeți în anexa 3
- Mai multe detalii pentru rezidenții care doresc să trimită observații:
- https://files.
primariaclujnapoca.ro/2023/03/ 17/Parte-scrisa.pdf - https://files.
primariaclujnapoca.ro/2023/03/ 17/Parte-desenata.pdf - registratura@
primariaclujnapoca.ro (până în 4 aprilie)
