Pe 28 februarie 1997, Regele Mihai I a revenit din exil. După ce timp de 7 ani a fost împiedicat constant de către regimul Iliescu să facă acest lucru, singura excepție fiind Paștele din 1992, dar și atunci având voie pentru un timp limitat să poposească pe tărâmul românesc, suveranul și-a recâștigat naționalitatea, pierdută abuziv în 1948, odată cu preluarea puterii politice de Convenția Democrată Română.
La 26 de ani de la momentul istoric, vă propunem un remember în memoria marelui monarh decedat acum cinci ani. Totodată, încercăm să răspundem și la întrebarea: De ce atât de târziu?
Înainte de 1989
Regele Mihai I s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul Regelui Carol al II-lea și al Reginei-Mamă Elena. Prima dată când a devenit rege a fost pe 20 iulie 1927, la vârsta de doar cinci ani. Odată cu trecerea în neființă a bunicului său, Regele Ferdinand I, micul Principe este forțat de împrejurări să devină suveranul României. Tatăl său, Regele Carol al II-lea, renunțase în decembrie 1925 la succesiunea la tron, astfel că după moartea lui Ferdinand o regență a fost formată din principele Nicolae (al doilea fiu al regelui Ferdinand I), patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Casație. După patru ani, Gheorghe Buzdugan moare, astfel că locul său este luat de Constantin Sărățeanu, consilier la Curtea de Casație. Revenit în țară pe 6 iunie 1930, Carol al II-lea își detronează propriul fiu două zile mai târziu și devine rege. De atunci și până în 1940, Mihai a purtat titulatura de Mare Voievod de Alba-Iulia. Odată cu abdicarea lui Carol din 1940, Mihai redevine Rege. A doua sa domnie a durat până pe 30 decembrie 1947, când a fost obligat de comuniști să abdice și să plece în exil.
Un nou regim, același tratament
În 1990, în primul an de după Revoluție, România era o țară confuză. Domina haosul. Revoluția anti-comunistă din 1989 a adus la putere eșalonul doi al Partidului Comunist. Figura reprezentativă a noului organ de conducere, Frontul Salvării Naționale (FSN), era Ion Iliescu, fost activist comunist și un apropiat, până la un punct, a lui Nicolae Ceaușescu. Venirea Regelui în România ar fi reprezentat pentru acesta un adevărat pericol. Iliescu, dorind cu tot dinadinsul să acapareze toată puterea în România „democratică”, a văzut în revenirea suveranului drept un risc major ca România să redevină monarhie. După cum preciza chiar Regele într-un interviu acordat jurnalistului Vartan Arachelian, în 1990, guvernul nu a dat niciun semnal și nu a făcut nimic concret înspre a-i permite Majestății Sale revenirea în țară. Ba mai mult, după cum se va dovedi ulterior, aceștia l-au împiedicat. În interviu, Mihai I spunea că din ce „s-a zvonit” ar putea să fie bine primit „după alegeri”. Suveranul avea dreptate, dar nici măcar Majestatea Sa nu și-a imaginat că această renunțare la exil va veni abia după alegerile din 1996.
sursă video: TVR
Cele 11 încercări de revenire din exil
Prima încercare a Regelui de aterizare pe tărâm românesc a avut loc la aproape cinci luni de la Revoluție. Pe 12 aprilie 1990, guvernul român i-a retras viza pe care i-a acordat-o inițial. El a fost nevoit să se întoarcă de pe aeroportul din Zurich. Viza i-a fost retrasă nu doar monarhului, ci și însoțitorilor lui.
De Crăciun, pe 25 decembrie 1990, a avut loc a doua tentativă. Regele Mihai și Regina Ana au primit din partea autorităților o viză pentru 24 de ore. În timp ce erau, împreună cu tot cortegiul regal, în drum spre Curtea de Argeș, un baraj format din vehicule militare și polițiști înarmați au oprit mașinile, le-au întors înapoi la București și Regele a fost nevoit să meargă înapoi la Geneva.
Zicala „a treia oară e cu noroc”, pare că a fost adevărată, relativ, în cazul revenirii Regelui. Pe 26 aprilie 1992, suveranului i s-a permis să revină pentru o vizită scurtă, de trei zile, în România. Nu mai puțin de un milion de oameni și-au întâmpinat Regele! A fost momentul magic al monarhiei post 89!
După trei zile a fost nevoit să plece. Deși și-a respectat promisiunea că va rămâne pentru doar trei zile, valul de simpatie i-a înfricoșat pe cei aflați la putere. Aceasta a fost ultima vizită de dinaintea reprimirii pașaportului în 1997.
A patra tentativă a avut loc de Crăciun, în 1992. A renunțat la idee în momentul în care Guvernul i-a impus niște condiții umilitoare. A cincea oară, Majestatea Sa a încercat de această dată să vină la Timișoara, pe 14 aprilie 1993. Atunci, chiar liderul țărănist Corneliu Coposu, un monarhist convins, a fost de părere că venirea Regelui nu era potrivită, tensiunile din țară fiind încă la cote maxime. Acesta se temea în legătură cu măsurile de securitate și lua în calcul o posibilă vătămare fizică a regelui.
În 1993 a mai avut o încercare, urmate de alte două în 1994. Mihai I nu a primit viza pentru intrarea în România în niciuna din cele trei dăți, astfel numărul încercărilor ajungea la opt. A noua tentativă a avut loc la 7 octombrie 1994, atunci când Regele și Regina au ajuns pe aeroportul din București în speranța obținerii unei vize pe aeroport, așa cum se întâmpla cu fiecare călător. În loc să primească viza, cuplul regal este acuzat de guvern de tentativă de intrare ilegală. Liberalul Dinu Patriciu fost singurul politician care a făcut eforturi ca Regele Mihai să poată să intre în țară, fără succes.
sursă video: TVR
A patra încercare din 1994 și a 10-a per total a fost premeditată de primarul de atunci al Timișoarei, Viorel Oancea, care pe 24 octombrie l-a invitat pe Rege la ceremoniile comemorative revoluției din 1989. Ca de obicei, viza i-a fost refuzată. A 11-a și ultima oară când a mai încercat, fără succes, să intre în România fără niciun fel de restricție s-a întâmplat la finele anului 1995. Pe 11 noiembrie 1995, Corneliu Coposu, liderul PNȚCD, a decedat. Majestatea Sa a încercat fără succes să vină la înmormântare. Cel mai bun exemplu că în tot acești ani Regele a avut parte de un „tratament special” a fost faptul că pentru funeralii au primit viză Regina Ana și Principesa Margareta.
Reîntoarcerea acasă. Recăpătarea cetățeniei
În urma alegerilor parlamentare din 3 noiembrie 1996 și a celor prezidențiale din 3 și 17 noiembrie 1996, regimul Iliescu este îndepărtat de la putere. La finalul lunii februarie 1997, Guvernul a anulat decretul comunist din 1948 care desființa cetățenia română a Regelui Mihai I, astfel încât Majestatea Sa și-a recăpătat oficial calitatea de cetățean român. Pe 28 februarie 1997, în urmă cu exact 26 de ani, în jurul orei 13:00, Regele Mihai I revine în sfârșit din exil. Au fost nevoie de mai bine de 7 ani de la revoluție și de 11 încercări eșuate ca suveranul să își recâștige cetățenia. Șapte ani în care România a pierdut foarte mult din punct de vedere social, economic și politic. Regimul Iliescu, cu a sa frică de Rege și sete de putere a împiedicat ceea ce trebuia făcut, moral, încă din primele zile de după revoluție.
