Industria jocurilor video din România și Republica Moldova este una relativ tânără, dar în continuă dezvoltare. Este o ramură a divertismentului digital. În ciuda controverselor ce înconjoară jocurile video, publicul a început să aprecieze acest mediu pentru ceea ce este – o posibilă formă complexă și inedită de artă. Sau e doar divertisment?
Cum stârnești însă pasiunea pentru jocuri video și câți români interacționează cu acest mediu artistic?
Un joc video nu există doar pentru a te relaxa, sau pentru a îți oferi încă o variantă de trecere a timpului, puțin mai neconvențională – cu toate că se pricepe extraordinar de bine la asta. El reprezintă experiențe, croite de către artiști talentați care aleg un mediu interactiv ca baza perfectă pentru povestea pe care vor să o transmită. Odată ce îți permiți să evadezi într-un alt univers și începi să apreciezi energia de care a fost nevoie pentru a crea respectiva lume – totul, de la muzică la firul narativ și până la partea tehnică a acesteia – atunci e greu să nu te îndrăgostești de un asemenea mediu.
Cifrele industriei
Din fericire, pasiunea pentru această industrie este una comună. Există multe persoane pasionate de domeniu. Chit că acesta este puternic peste ocean, în Statele Unite dar și în Japonia, cei doi giganți ai industriei – jocurile video au ajuns cunoscute inclusiv în România și Republica Moldova. Există și la noi o comunitate largă și dedicată acestui mediu. Conform studiilor realizate de către Romanian Game Developers Association (RGDA) există 7,8 milioane de utlizatori români de jocuri video, cuprinși între vârstele de 15 – 64 de ani. Așadar, mai mult de 40% din populația României interacționează măcar o dată pe lună cu acest mediu. Un număr suprinzător de ridicat, având în vedere lipsa comercializării jocurilor video în țară, dar și în Republica Moldova. Cu toate că publicul țintă există, el pare oarecum indiferent cu vedere la dezvoltarea industriei. Jocurile video nu au fost promovate niciodată la noi. Nu au reușit nici să își ocupe un loc bine definit în presă, pe social media sau, în concluzie, în cultura românească – cultură care include, în mod ironic, piratarea lor, dar nu și dezvoltarea acestora. Este oare acesta adevărul sau doar o aparență?
Pentru a desluși acest mister, o serie de jucători români răspund la două întrebări: dacă jocurile video fac parte din cultura românească și dacă există potențial pentru dezvoltarea acestei industrii.
George, 19 ani, student la informatică la UAIC Iași: „Mie nu mi se pare că jocurile au ajuns o parte din cultura românească. Cel puțin nu așa cum au ajuns o parte din cultura americană sau japoneză. Pentru a ajunge acolo cred că ar trebui să avem ceva autentic, care să fie în primul rând al nostru. Din câte știu nu există vreun joc care să își aibă rădăcinile în cultura noastră și probabil asta ar fi un prim pas. Un alt lucru care merită spus e că probabil peste câteva zeci de ani, când noua generație va ajunge să constituie masa oamenilor în vârstă, probabilitatea ca jocurile să devină o parte din cultura noastră va fi mult mai mare.”
Dan, 18 ani, elev la Liceul de Arte din Iași: „Am auzit foarte rar până acum de jocuri ‘românești’, cât despre potențial – potențial există oriunde. Când vine vorba de jocuri specifice culturii unei țări, nu cred că se mai poate dezvolta ceva autentic, ceva special – cum au făcut japonezii cu grafica lor specific tradițională, de exemplu.”
Ovidiu, 19 ani, student la UBB Cluj: „România nu a ajuns încă la un nivel atât de mare de dezvoltare pe plan social încât jocurile să fie privite cum sunt privite în America sau Japonia, adică să fie la standard de artă. O întrebare care ar putea să răspundă la asta este: Există premii GOTY (Game of the Year) în România așa cum există în America și Japonia?
Matia, 19 ani, video-editor: „Cam așa evaluez eu situația: există trei sau patru jocuri mari care domină marketul si toate restul sunt practic anonime. Avem Fifa – gamerii de consolă și sportivii în general care mai nou joacă si NBA puțin. Ei de obicei cumpără un PlayStation și descarcă doar Fifa pe el. Mai este categoria de League Of Legends si CounterStrike – jucate de marea majoritate a PC gamers, ambele jocuri fiind și gratis. In zona est europeană contează cel mai mult prețul jocurilor și de asta cele gratis au succes mult mai mare decât cele care costă. La copii există mult mai mult Roblox sau Fortnite decatâ Minecraft, de exemplu. Oh. Și Grand Theft Auto e destul de popular.”
Radu, 19 ani, student la Facultatea de Business din Copenhaga: „Cred că pentru români, un PlayStation reprezintă doar un FIFA Machine. Aș spune că probabil 80% dintre români joacă doar FIFA sau jocuri gratis precum Fortnite sau Roblox. Cred că există potențial pentru industrie dar e mult mai nișat în comparație cu norma. Pare că suntem limitați la free to play.”
Gamingul rămâne divertisment nu cultură
Concluzia este că jocurile video nu și-au găsit locul în cultura românească. Acestea nu au ajuns să fie recunoscute social de către public românesc ca fiind un mediu artistic. Interesul este mai slab ca în străinătate, tocmai din cauză că nu există evenimente precum GOTY în România. Patru dintre cei șase gameri care au răspuns sunt din Iași, spre exemplu, dar acolo nimeni nu a auzit de jocul „Gray Down”, publicat de către un studio ieșean, un joc cu recenzii bune pe internet care îmbină diferite elemente din cultura românească precum portul național și alte tradiții pentru a crea o experiență unică.
În al doilea rând, majoritatea jucătorilor români preferă să rămână într-o anumită categorie de joc. Majoritatea celor care dețin o consolă preferă să interacționeze doar cu jocuri sportive precum FIFA și NBA2K. Cei ce dețin un PC preferă de obicei doar League Of Legends sau CounterStrike. Nu există multă diversitate în alegerile lor cu vedere la jocurile video. Tragic, deoarece în acest mod, multe titluri rămân ignorate – jocuri care stârnesc interes peste tot în lume sunt trecute cu vederea aici. Există o zonă de confort în aceste alegeri, noi pare că ne-am obișnuit să rămânem mai mult în ea. Un ultim motiv crucial este prețul jocurilor. Trei dintre cele mai jucate titluri de către români sunt „Fortnite”, „League Of Legends” și „Roblox” – toate gratis.
Conform ultimului raport RGDA, doar 42% dintre jucătorii români cumpară un titlu din magazin. Există o tendință de a pirata sau a juca doar jocuri gratis, ceea ce poate încetini dezvoltarea industriei. Cu toate acestea, așa cum declară cei cinci intervievați, potențialul există dar trebuie consolidat.
Un motiv de optimism
Un răspuns pare să fi ieșit din tipar, unul mai optimist și cu o perspectivă nouă. Alexandru (23 de ani), student la informatică la UAIC Iași, spune că ” jocurile video sunt o evoluție naturală a jocurilor fizice. Încă din gimnaziu am învățat la ora de limbă română despre tema jocului și faptul că jocul este o activitate umană complexă atât fizic, prin jocuri precum fotbal și baschet, cât și mental prin șah și jocurile cu cărți. Românii sunt un popor care mereu au cunoscut taina jocului, drept dovadă este jocul de oină care este practicat aproximativ din secolul al XIV-lea, însă odată cu evoluția tehnologică, mai ales explozia secolului XXI, jocurile au suferit o transformare, care este apreciată în toată lumea – de personae de orice vârstă. Jocurile pe calculator au devenit extrem pe populare, extrem de rapid dat fiind simplul fapt că sunt superioare jocurilor clasice din punct de vedere al accesibilității, distracției, folosinței etc. Copiii români au ales sa acorde tot timpul alocat jocului și relaxării prin intermediul jocurilor video, astfel se creează pasiuni care ajung pentru unii mod de a trăi.”.
Campionat mondial de jocuri electronice la Iași!
De exemplu, Andrei Pașcu este un jucător profesionist care va fi prezent la Iași în 2023 la finala campionatului mondial de Esports (jocuri electronice), fiind a doua oară când România găzduiește această competiție. Au fost deschise ramuri de dezvoltare a jocurilor video din partea unor corporații mari precum EA (Electronic Arts) sau Ubisoft, jocuri exclusiv românești care nu păreau niciodată să fie pe ”radar”. Am fost dezvoltate titluri populare precum „Assassin’s Creed”, „FIFA” și „Tom Clancy’s”.
Investiții mari
Pentru a deschide un studio și a crea un joc video original, de la zero, este nevoie de finanțare, efort și multă implicare. Nici în ziua de azi nu există un singur joc care să reprezinte forța românească pe plan internațional, nimic care să ne împingă cu un picior în pragul industriei. Mulți consideră că nici măcar nu s-a încercat – până la urmă, nu a existat nici o formă de publicitate studiourilor și jocurilor pe care românii au urmat să le dezvolte. Tocmai din acest motiv, realizările tinerilor creatori de la noi și Republică reprezintă o surpriză plăcută și demonstrează că potențial există.
Câteva dintre studiouri s-au bucurat de îndeajuns de mult succes încât să atragă finanțare, publicând titluri nișate, dar cu o recepție pozitivă pe plan internațional. Într-adevăr, există mai multe jocuri care au potențial. Câteva dintre cele mai populare jocuri dezvoltate în exclusivitate de către români sunt „Gray Dawn”, „Brawlout”, „Gibbous – A Cthulhu adventure” și „Black the Fall”, ale căror descrieri și site-uri le publicăm mai jos. În cadrul unui interviu cu unul dintre talentații developeri de la Angry Mob Studios am aflat faptul că din ce în ce mai multe jocuri românești încearcă să implementeze diferite elemente culturale tradiționale în aceste proiecte. Un exemplu este jocul „Gray Dawn”, un thriller psihologic în care apar imagini cu Castelul Peleș sau cu Cimitirul Vesel, dar și portul național, în care sunt îmbrăcate câteva dintre personaje!
O româncă, cea mai bună jucătoare de CounterStrike din lume!
De asemenea, există o mulțime de români premiați internațional în cadrul E – Sports. De exemplu, pe 17 ianurie 2023, Ana Dumbravă, 23 de ani, (fostă studentă la Universitatea Tehnică din Iași și nascută în Rădăuți) a fost declarată ca fiind cea mai bună jucătoare de CounterStrike din lume, joc arhicunoscut, jucat zilnic de mii de români. Nu e de mirare că Craig de la Angry Mob declară că „Industria deja există!”
„Moonscars” și începutul unei schimbări
Un joc care a atras în mod particular atenția este „Moonscars”, publicat în septembrie 2022, de către Black Mermaid Studios. Fiind primul lor titlu publicat, studioul din Chișinău este abia la început. Cu toate acestea, „Moonscars” a reușit deja să se remarce în multe colțuri ale lumii. Acesta reprezintă probabil primul joc publicat de către vecinii noștri care a reușit să strângă deja o comunitate puternică. „Moonscars” este adesea comparat cu titluri precum „Dark Souls”, „Hollow Knight” și „Metroid”, câteva dintre cele mai bune serii de jocuri de pe piață. Dintre toate calitățile acestui joc video moldovenesc, ”arta” sa este probabil cea mai importantă. Motivul pentru care a reușit să se remarce atât de ușor în comparație cu alte jocuri românești este arta grafică, desenată și animată de către Ștefan Valeriu. O serie din animațiile sunt atât de bine realizate încât acestea au explodat și pe Twitter, când au fost postate sub formă de gif, înainte de a fi ieșit jocul. Animațiilor din joc au atras public. Dar să nu credeți că „Moonscars” excelează doar în acest departament. Jocul este unul solid de la cap la coadă, bucurându-se de atenție pe internet, în special pe YouTube.
Ștefan Valeriu a explicat pasiunea sa pentru jocuri și animație și a descris pe scurt procesul de dezvoltare a jocului. Pasiunea a fost stârnită de la o vârstă fragedă, după ce a vizionat secțiunea de „behind the scenes” a jocului „Prince of Persia: Sands of Time”. Atunci a înțeles munca pe care o necesită publicarea unui joc video, proces care i s-a părut fascinant. „Am decis că asta vreau să fac și eu în viitor”, spune Ștefan. Terminând liceul de pictură, el a decis să continue studiile la Academia de Arte Plastice de la Chișinău. „Am fost puțin dezamăgit de ceea ce făceam la Academie, așa că m-am lăsat după șase luni și m-am angajat la singurul studio de animație din Chișinău” . El și-a perfecționat abilitatea de a anima și a început să lucreze la un proiect independent care va urma să devină întocmai „Moonscars”. Procesul s-a dovedit a fi dificil. Ștefan menționează că: „Perioada de development s-a simțit ca un haos total, dar nu ne-am dat bătuți. Faptul că am reușit să finisăm și să lansăm proiectul este un miracol.” Compania Humble Games a decis să finanțeze proiectul său, după ce au fost impresionați de conceptul jocului și arta sa grafică. În urma acestei sponsorizări, Ștefan, împreună cu alți tineri la fel de ambițioși, a reușit să deschidă Black Mermaid Studios. Acum doar patru luni, primul lor proiect a fost publicat, fiind bine primit de public. L-am întrebat pe Ștefan ce viitor va avea studioul lor. ”Dorim să îl perfecționăm și avem o listă lungă de îmbunătățiri”, a spus acesta. Cine dorește să afle mai multe accesați aici.
Ecosistemul jocurilor video
Peste 100 de studiouri activează în România și Republica Moldova, iar o serie de jocuri au reușit să fie recunoscute pe plan internațional și există până și o asociație al cărei scop este sprijinul tinerilor creatori. Industria s-a dezvoltat sub nasul nostru.
Lista celor mai cumpărate jocuri românești și alte referințe:
„Gray Dawn” (horror survival) Publicat în 2018 de Interactive Stone, un studio ieșean format din trei tineri pasionați. Jocul se inpiră din elemente culturale românești și explorează concepte religioase pentru a crea o experiență inedită, un thriller psihologic original. Link: http://gray-dawn.com/
„Gibbous – A Cthulhu adventure” (point and click adventure) Publicat în 2019 de către Stuck in Attic. Gibbous este unul dintre cele mai cumpărate jocuri românești de pe platforma „Steam”, ieșind în evidență prin arta sa vizuală și stereotipurile carismatice a personajelor. Link: https://gibbousgame.com/.
„Black the Fall” (puzzle adventure) Publicat în 2017 de către Sand Sailor, studio de jocuri din București, înființat în 2014. Jocul a câștigat trei premii internaționale și se bucură de recenzii pozitive. Tema principală a jocului este întocmai comunismul, o ideologie politică familiară care joacă un rol important în firul său narativ. Link: https://www.blackthefall.com/
„Brawlout” (fighting game, couch play) Publicat în 2016 de către Angry Mob Games, studio bucureștean înființat initial în 2007. Brawlout este un joc dinamic, creat pentru a fi jucat între prieteni. Acesta este adesea comparat cu Brawlhalla sau Super Smash Bros, două jocuri cunoscute și achiziționate de către tineri de peste tot. Link: http://www.angrymobgames.com/
Pentru a descoperi pe cont propriu poveștile și realizările studiourilor românești de jocuri video, puteți accesa mai jos site-urile principale ale celor mai influente dintre ele.
Lista altor studiouri românești:
Sand Sailor Studio
About Us | Angry Mob Games
About Us | FUNlabs
About Us – KillHouse Games
https://alienpixelstudios.itch.io/
https://www.moroisprings.com/
