Nicolas Triboi este pesiagistul autor al studiului peisagistic din cadrul concursului de reamenajare urbană a străzii Kogălniceanu. El a transmis o scrisoare către primăria Cluj Napoca.
Redăm poziția acestuia:
Toți cunoștem beneficiile vegetației în mediul urban. Arborii sunt bine veniți și există sute de articole și de tratate despre importanța menținerii și dezvoltării lor. Aș vrea aici să vin cu un punct de vedere mai personal legat de ultimele discuții în legătură cu arborii afectați de șantierul de pe zona Kogălniceanu.
Îmi permit să argumentez poziția mea din punctul de vedere al unui peisagist care profesează în România și în Franța de 20 de ani și din punctul de vedere al autorului studiului peisagistic din cadrul concursului 2018 Amenajare urbană Kogălniceanu, Cluj-Napoca – OAR.
Proiectul de amenajare urbană Kogălniceanu este rezultatul unui demers exemplar de concurs de arhitectură. Acest concurs a fost organizat de profesioniști și a avut o documentație care să explice situația existentă. Aceste studii nu reprezintă « soluția de proiect », ci sunt mai multe recomandari, care sunt bune de luat în considerare de către participanții / proiectanții din cadrul concursului.
În acest studiu, am evidențiat situația arborilor printr-o analiză vizuală fitosanitară. Am venit cu recomandari despre toaletarea aborilor, despre protecția lor, despre sol, plantări.
Planșa de la pagina 7 evidenția situația arborilor pe 4 categorii: arbori uscați (roșu), arbori degradați «de luat în considerare înlocuirea lor» (portocaliu), arbori tineri transplantabili (galben), și arbori valoroși, de conservat și protejat (verde).
Soluția câștigătoare a concursului a ținut cont de studiu ( 80/90%) și discuțiile de astăzi sunt legate de teii care nu erau nici extrem de valoroși, nici extrem de degradați din categoria «discutabil / de studiat».
Acest studiu corespunde unor recomandări pentru proiectanți, nu este un proiect tehnic legat de soluția de amenajare. El lasă loc unor «discuții / dezbateri».
Mulți arbori «roșii» au fost înlocuiți, unii galbeni vor fi «transplantați». Câțiva «verzi» au dispărut. Despre cei portocalii există loc pentru dezbatere.
Mă bucur să văd că azi, societatea civilă este prezentă și se implică în această dezbatere și cred că în mod evident, dacă societatea civilă exprimă dorința de a păstra arborii (care nu reprezintă un pericol pentru trecători), trebuie ascultată și reacționat corespunzător. Arborii, chiar dacă sunt afectați de șantier (scăderea nivelului solului, săpături, compactare…) merită să fie menținuți și urmăriți în timp.
Este sigur regretabil că aceste discuții nu au avut loc înainte, în ideea să fie protejați «arborii de păstrat», dar nu este târziu pentru a acționa în mod echilibrat și respectuos.
Vegetația urbană nu trebuie analizată ca un mobilier urban, ci ca un organism viu, capabil să se regenereze. Nimeni nu poate fi sigur că rezultatul va fi unul pozitiv, dar merită încercat, protejat. Proiectul ar trebui sa admită adaptări și modificări.
Anul trecut în Câmpulung Muscel am elaborat un studiu pentru a celebra promenada «Bulevard Pardon» din centrul orașului unde toți arborii trebuiau să dispară (aviz fitosanitar luat). Personal, m-am implicat pentru realizarea unui studiu mai precis și individual pentru fiecare arbore, în ideea să realizăm o strategie de înlocuire în timp, și nu o acțiune radicală de tip DA sau NU. Din 73 de arbori, 53 au fost păstrati și sunt astăzi îngrijiți. Dacă unii se vor usca, vor fi înlocuiți. Peisajul istoric a fost «salvat».
> Fotografii cu teii în Iulie 2023 / Acești arbori afectați de șantier erau condamnați în primăvara 2022
> Strategia de îngrijire și înlocuire a arborilor de pe Bulevardul Pardon / Extras din documentația de evaluare a arborilor situați pe aliniamentul stradal “Bulevardul Pardon”din municipiul Câmpulung, județul Argeș / MAI 2022
Exemplul de la Câmpulung Muscel trebuie să ne fie de folos, el ne arată că un proiect poate evolua și că se poate elabora o strategie de înlocuire în timp, bazată pe îngrijirea arborilor, dar și pe o comunicare mai bună cu cetățenii.
Un «proiect de amenajare urbană» nu este un proces final și definitiv, ci de multe ori este co-creat, realizat în mod participativ.
Sunt convins că arborii merită salvați, mai ales când sunt vii și iubiți. Exact ca o poză de familie unde avem «bătrâni și tineri», «bolnavi și sănătoși». Cât timp arborii nu reprezintă un risc evident de rupere pe spațiul public, care să pună în pericol viața cetățenilor, ar trebui luate toate măsurile necesare pentru păstrarea lor. În timp, dacă acești arbori se vor usca, pot fi plantați alții.
Orice spațiu plantat din oraș, orice parc, ar trebui să aibă un plan de întreținere și echipe de grădinari, peisagiști, care să lucreze în mod coordonat și logic după o strategie verde pentru oraș. Cred că dezbaterea trebuie să ne permită să evoluăm și să mergem spre această atitudine care nu zice nici DA, nici NU, ci propune o viziune mai blândă, profesionistă, pe termen mediu și lung. O strategie în care spațiul vizibil să fie corelat cu spațiul «subteran» pentru că solul este de multe ori mai important decât cerul pentru arbori. Dacă solul urban nu este bine protejat sau pregătit, arborii nu se vor dezvolta și plantațiile vor rămâne rahitice și inestetice.
Spațiile verzi nu trebuie subcontractate către alte firme private. Administrația publică trebuie să se implice și să structureze echipe de oameni specialiști, să structureze competențele legate de monitorizarea patrimoniului arboricol și peisager dar și de producerea și înmulțirea lui.