Scandalul Statuii Școlii Ardelene. Tudor Giurgiu, fondator TIFF: ”Nu am expertiză în domeniu, dar bunul simț spune că nici o statuie nu poate fi separată de soclul ei inițial”

Scandalul cu mutarea de pe soclu pe pământ apoi iar pe un soclu, dar altul decât cel inițial, al grupului statuar Școala Ardeleană din fața Universității ”Babeș-Bolyai” (UBB) ia proporții.

UBB a cerut antreprenorului care modernizează strada Kogălniceanu să fie repus grupul statuar pe un soclu, după ce acesta a fost pus la același nivel cu plăcile de granit care acoperă strada. Vechiul soclul e dispărut.

Primarul Emil Boc a mers recent în vizită de lucru pe strada Kogălniceanu, considerată una din cele mai frumoase din Cluj, și a dat ordin antreprenorului care reamenajează strada să pună înapoi pe un soclu statuia. Apoi a pus foto pe facebook și a fost gata scandalul pentru că statuia nu mai e pe soclul vechi. Foarte mulți internauți s-au scandalizat după această intervenție, mai ales cei din grupul de facebook Clujul Civic.

Boc nu are noroc cu statuile, este la al doilea scandal de proporții, după ce tot în  perioada aceasta de reamanajare a unor străzi și scuaruri, statuia omului politic Iuliu Maniu a fost dată jos într-un mod lipsit de respect, lucru care a dus la un protest am societății civile. Boc a intervenit prompt cu un live pe facebook și a arătat că a dat ordin să fie repusă urgent la loc. Ea a fost repusă iar monarhiștii clujeni au efectuat o procesiune în dreptul statuii,  cu ocazia unui moment aniversar recent al marelui om politic.

Primarul Emil Boc impreuna cu citymanagerul Șurubaru, cu antreprenorul reamenajării străzii, la vizita de lucru pe șantier/foto cont oficial de facebook Emil Boc

Revenind la scandalul statuii Școala Ardeleană, astăzi a luat poziție și Tudor Giurgiu, care, cu onestitate, a spus că nu are experiență în restaurări, repoziționări dar că nu i se pare normal ce s-a întâmplat. De asemenea, el a povestit o întâmplare, relatată la timpul ei de mass-media locală, cu ”modernizarea” din 2010 a cinematografului Republica, unde s-a ”greșit fundamental”.

Redăm postarea fondatorului TIFF:

”Facts: Grupul statuar „Şcoala Ardeleană” (realizat de Romulus Ladea şi amplasat în faţa Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj) a fost scos de pe soclul impozant gândit de sculptor şi pus direct pe jos, între dalele de granit care ocupă acum toată strada Mihail Kogălniceanu. Soclul a dispărut. Pentru cine nu știe, vorbim de o statuie inaugurată în mijlocul Clujului comunist (1973) cu greco-catolici, un preot şi doi călugări, toţi şcoliţi la Vatican. Nu am nicio expertiză în practica din domeniu, dar bunul simț artistic mă face să cred că, indiferent de reamenajări și reconfigurări urbane, nicio statuie nu poate fi separată de soclul ei inițial, așa cum le-a gândit artistul. Mutilarea de care vorbim nu e prima din Clujul – “orașul comoară”. În 2010, cinema “Republica” intră într-o renovare urgentă, comandată de Primărie pentru a-l sărbători pe Florin Piersic în ian 2011. Arhitecții și constructorii au distrus total tavanul fono-izolant, au scos de acolo toate sursele de iluminat (care aveau un sens) înlocuindu-le cu surse led reci oribile (erau pe stoc probabil după renovările de la Casa Studenților) și și-au desăvârșit opera, vopsind toți pereții în alb. Cinematograf cu pereți albi, asta a fost de domeniul ridicolului. Am protestat, am reușit să obținem revopsirea sălii minus tavan, făcută pe banii TIFF și cu ajutorul colegilor. Acustica sălii însă e compromisă iremediabil, s-ar impune o altă lucrare făcută însă cu cap.”

Un articol excepțional despre acest caz a scris Ion Cosmovici AICI 

Importanța Școlii Ardelene

Opera sculptorului Romulus Ladea, grupul statuar „Școala Ardeleană” îi înfățișează pe Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior, trei intelectuali iluminiști ardeleni respectați în perioada Transilvaniei habsburgice de la sfârșitul veacului al XVIII-lea. Aceștia și-au folosit cu mult curaj funcțiile publice de reprezentanți ai comunității greco-catolice pentru a coaliza etnicii români într-o mișcare de emancipare națională de mare amploare, folosind realitatea istorică a latinității poporului român pentru a cere punerea comunității noastre în egalitate de drepturi cu minoritățile privilegiate ale Imperiului Habsburgic. În acest sens, cei trei clerici au contribuit la redactarea celor două documente intitulate Supplex Libellus Valachorum, petiții înaintate în 1791 și 1792 împăratului Leopold al II-lea. Deși demersul nu a găsit susținere la curtea imperială, Școala Ardeleană a adus contribuții incontestabile fenomenului de emancipare națională a poporului român, vocile clericilor greco-catolici ardeleni având ecouri inclusiv dincolo de munți, ideile acestora ducând la popularizarea grafiei latine și implicit la înlocuirea graduală a alfabetului chirilic de proveniență slavă.

Distribuie articolul pe social media: