Astăzi, 27 martie 2025, se împlinesc 107 ani de la un moment de răscruce în istoria României: Unirea Basarabiei cu patria-mamă. Acest act istoric, consfințit prin votul Sfatului Țării de la Chișinău, a reprezentat prima etapă a procesului care avea să ducă la realizarea României Mari la 1 decembrie 1918.
Contextul istoric: un imperiu în declin și o națiune în afirmare
La începutul secolului XX, Basarabia era sub stăpânirea Imperiului Țarist, după ce fusese anexată în 1812. În deceniile ce au urmat, populația românească majoritară a fost supusă unui proces intens de rusificare, prin interzicerea limbii române și impunerea administrației rusești. Cu toate acestea, conștiința națională a basarabenilor nu s-a stins, iar Primul Război Mondial și prăbușirea Imperiului Rus au oferit contextul prielnic pentru afirmarea dreptului istoric al românilor din Basarabia la autodeterminare.
În 1917, revoluțiile rusești au dus la destrămarea autorității țariste. În acest vid de putere, popoarele subjugate ale imperiului și-au revendicat drepturile naționale. Astfel, la 21 noiembrie 1917, la Chișinău s-a constituit Sfatul Țării, un organ reprezentativ al Basarabiei, alcătuit majoritar din români, dar cuprinzând și reprezentanți ai minorităților etnice. La 2 decembrie 1917, Basarabia și-a declarat autonomia în cadrul unei efemere Republici Democratice Moldovenești, desprinsă de Rusia, dar pericolul bolșevizării creștea rapid.
Drumul către Unire și rolul Sfatului Țării
La începutul anului 1918, situația în Basarabia devenise critică. Haosul generat de armatele ruse în retragere și de formațiunile bolșevice amenința stabilitatea regiunii. În acest context, la cererea liderilor basarabeni, trupele române au trecut Prutul în ianuarie 1918 pentru a restabili ordinea și a proteja populația.
La 24 ianuarie 1918, Sfatul Țării a proclamat independența Basarabiei față de Rusia, iar la 27 martie 1918, după ample dezbateri, majoritatea deputaților din Sfatul Țării a votat pentru Unirea Basarabiei cu România. Votul decisiv a fost de 86 de voturi pentru, 3 împotrivă și 36 de abțineri, ceea ce reflecta atât entuziasmul unionist, cât și reținerile unor reprezentanți ai minorităților.
Importanța Unirii Basarabiei cu România
Actul Unirii din 27 martie 1918 a fost un prim pas esențial în procesul de reunificare a teritoriilor românești. Într-un moment în care România părea înfrântă în război, cu două treimi din teritoriu ocupat de Puterile Centrale și cu regele Ferdinand și guvernul refugiați la Iași, acest eveniment a oferit un nou suflu cauzei naționale. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România, dând un exemplu urmat, câteva luni mai târziu, de Bucovina (noiembrie 1918) și Transilvania (1 decembrie 1918).
Unirea a fost recunoscută internațional prin Tratatul de la Paris din 1920, dar contestată ulterior de Uniunea Sovietică, care în 1940 a reocupat Basarabia, declanșând un nou episod tragic în istoria românilor de peste Prut.
Basarabia astăzi: un viitor alături de Europa
După prăbușirea Uniunii Sovietice, Republica Moldova și-a declarat independența în 1991, însă legăturile istorice și culturale cu România au rămas puternice. La 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România, destinul firesc al cetățenilor Republicii Moldova este în marea familie europeană. România, astăzi stat membru al Uniunii Europene și NATO, rămâne un partener de încredere al Republicii Moldova pe acest drum.
