După mai bine de trei luni de agitație și probabil cea mai mare și mediatizată criză politică de după Revoluție, autointitulatul „președinte ales” Călin Georgescu a fost oficial exclus din cursa pentru Palatul Cotroceni.
Decizia de ieri a CCR a venit, după ce, în ultimele zile, Kremlinul a transmis mai multe mesaje în susținerea lui Georgescu, inclusiv prin vocea ministrului de externe rus, Serghei Lavrov. Moscova a criticat dur democrația din România și a încercat să prezinte excluderea acestuia drept un abuz, într-o tentativă evidentă de influențare a opiniei publice.
Surprinzător de calm și împăcat cu ideea, Georgescu nu a anunțat că ar susține vreun candidat anume, ci s-a limitat la un mesaj vag, îndemnând oamenii să voteze „cum le dictează conștiința”. Probabil și el știe că presupusul tandem Simion președinte – Georgescu premier nu i-ar fi adus garanții reale. Chiar dacă Simion ar câștiga alegerile, numirea lui Georgescu în funcția de prim-ministru ar fi aproape imposibilă, având în vedere că majoritatea parlamentară este favorabilă partidelor pro-europene, iar declanșarea unor alegeri anticipate este exclusă.
Totuși, sfârșitul acestui capitol ar putea însemna începutul altuia. Având deja un bazin electoral conturat, Călin Georgescu ar putea încerca să-și fondeze un partid politic. Deși alegerile parlamentare sunt încă departe, un asemenea proiect ar putea atrage susținători, trecând pragul electoral fără mari dificultăți.
Până atunci, însă, trebuie să recunoaștem că instituțiile statului au rezistat presiunii. Decizia CCR demonstrează că România are mecanisme puternice, capabile să mențină stabilitatea și să apere democrația, în ciuda încercărilor de influență din exterior.
