UPDATE. Reacția ministrului Culturii, Lucian Romașcanu:
„Am aflat şi eu, cu surpriză amară, că Nicu Covaci nu a luat „examenul” pentru a fi membru al Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Examenul de câteva zeci de minute s-a presupus a înlocui 60 de ani de examene trecute cu imens succes în faţa publicului. Cred că undeva, ceva e profund greşit cu acest UCMR… Nu am competenţa să judec principiile statutare ale Uniunii, sunt convins că membrii săi sunt eminenţi reprezentanţi ai breslei. Dar pare că normele în baza cărora funcţionează au rămas undeva, în urmă. O asemenea organizaţie ar trebui să fie ea cea care invită marile nume să i se alăture, nu să supună umilinţei unui examen oameni care şi-au asigurat, deja, locul în istoria breslei respective”, a spus Ministrul.
„Nicu Covaci picat la examen, Nicu Alifantis refuzând politicos sa „facă cerere” ca să intre în UCMR (tot cu examen…) spunând ironic-amar că nu îndeplineşte condiţiile cerute, Gheorghe Zamfir primit prin 2000 după nenumărate demersuri etc. etc. E clar că e ceva putred… Acum vorbim de UCMR dar sunt exemple la fel de greu de explicat şi în alte uniuni de creatori. Cred că e momentul ca legea asociaţiilor şi fundaţiilor (OG26/ 2000) şi alte norme incidente domeniului sa fie reanalizate cu atenţie de Ministerul Culturii şi de cei implicaţi şi să fie aduse în mileniul actual”, a mai spus acesta.
––––––––––––
Un document incendiar a ”explodat” ieri pe rețelele de socializare, comentat de muzicianul Florentin Milcof. Acesta a luat și atitudine pe contul său de facebook.
Conform documentului, liderul legendarei trupe rock Phoenix, Nicolae Covaci, 75 de ani, care a compus melodii legendare, a căzut la examenul de intrare în…Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor.
Vă prezentăm documentul și reacții din lumea artistilor:
Reacția pianistului Florentin Milcof, militant pentru unitatea artiștilor:
”Dragi colegi muzicieni!
Eu nu-l „halesc” pe Nicolae Covaci de nici o culoare. L-am cunoscut personal în puține ocazii, am auzit și văzut povești de tot felul. După părerea mea este principala cauză a diluării unui brand important din muzica românească și anume trupa Phoenix. Asta-i părerea mea despre dumnealui bazată pe argumente. Am spus asta din capul locului ca să se înțeleagă faptul că nu am nici un interes personal(am menționat asta pentru că în permanență ori de câte ori fac un demers legat de obsesia asta a mea cu comunitatea muzicienilor mi se reproșează ba un interes politic, ba de altă natură, niciodată nu reușesc să mă calific, pentru unii, la capitolul bună credință).
Daaar nu despre asta e vorba acum.
O să vedeți ce zice într-un interviu (link în primul comentariu). A scris prima dumnealui piesă în 1964. Acum aproape 60 de ani. Dacă nu mă înșeală „biblioteca” acum vreo 60 de ani era membru fondator al primei trupe de ghitare electrice din România. Se numea Sfinții. Acestui om cu această carte de vizită i s-a comunicat printr-o hârtie acum 2 zile(conform foto) de către UCMR că nu a trecut examenul de admitere în respectiva instituție care se numește Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, hârtie semnată de un anume domn Nicolae Gheorghiță. Păi bine mă Ghiță, pe la tine la portiță a ajuns Mugur de fluier? Sau altele? Peste sută ne zice domnul Covaci în interviu. Tot respectul pentru numele celor din biroul jazz/pop dar oare chiar așa ar trebui să fie?
Și întreb, cu tot respctul pe domnii Tiberian, Natzis, Tudor, Gavrilă și toți ceilalți. Și mai fac următoarea comparație.
Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii i-a conferit titlul de SIR unui „lăutar” conform dex-ului limbii române citez ”pentru servicii extraordinare aduse imperiului britanic în activitatea artistică” domnului Paul McCartney care conform dex-ului limbii române, cum spuneam, neștiind note, poate fi trimis la colțul infamiei și declarat lăutar, nu că ar fi în sine o problemă în a fi lăutar ci pentru că e o problemă de generații în mentalul colectiv românesc cu această titulatură trimisă în peiorativ, în derizoriu, în spațiul mioritic, dar asta e altă treabă.
Ceea ce vroiam să spun este că dumnealui Paul McCartney nu numai că n-a trebuit să de-a examene de admitere pentru a se califica drept compozitor dar a mai fost recunoscut și a primit toate onorurile statului britanic la cel mai înalt nivel, pe când la noi, unul dintre autenticii Paul McCartney de România, respectiv domnul Nicolae Covaci pentru 40 de sutimi nu reușește după 60 de ani de activitate să treacă examenul de admitere la UCMR.
Acestea sunt faptele.
Revin și închei. Domnișoarelor, doamnelor și domnilor muzicieni. Aveți impresia că treaba asta nu e, de fapt, despre dumneavoastră? Despre fiecare dintre dumneavoastră? Aveți impresia că orice, oricum se poate întâmpla, social, comunitar, public, vorbind și nimic din toate astea nu vă afectează viața și vocația în fiecare zi?
Utopic vorbind daca acuma am fi avut un soi de ordin al muzicienilor din România cum este ordinul arhitecților sau baroul avocaților, treaba asta nu s-ar fi întâmplat așa sau mai exact nici nu s-ar fi putut întâmpla așa…..
Ce i s-a întâmplat lui Nicolae Covaci alaltăieri e despre fiecare dintre voi(noi). Și i se va întâmpla și viitorului Nicolae Covaci poimâine dacă nu schimbăm ceva în mentalitatea colectivă azi. Iar asta mi se pare cel mai grav.”
Cristi Hrubaru, Rock FM:
Luiza Zan, solistă de jaz:
„Scandalul Nicu Covaci ar trebui să dea (şi chiar dă) de gândit tuturor muzicienilor, muzicanţilor, compozitorilor, muzicologilor la început de drum. Poţi construi o carieră care să inspire generaţii, să îţi cânte o ţară întreagă piesele, asta nu înseamnă că eşti compozitor. Te întrebi, dacă Nicu Covaci nu este compozitor, ce este? Înţeleg perfect nevoia de a păstra un standard ridicat, de a valida compoziţii cu reală valoare artistică. Dar ce înseamnă asta? Valoarea artistică nu ar trebui să o dea şi dăinuirea peste decenii a unei muzici? De câte ori nu s-a întâmplat ca o compoziţie validată peste timp să fie primită prost la prima audiţie? Ascultăm diferit, cu urechile îmbătrânite, aşa este.
Poate fi descurajant să te apuci de scris muzică pe gustul publicului, să fii un tânăr chitarist de rock care scrie în limba română şi să auzi că Nicu Covaci a luat sub nota 8 la un examen de muzică… Lăsând rigoarea tehnică deoparte, nici Enescu nu a mai fost iubit de UCMR după plecarea din ţară. Dar ăsta nu e motiv de mândrie pentru nimeni, dimpotrivă. Te întrebi, pe bună dreptate, de ce Brian May este „Sir” în aceeaşi zi când Nicu Covaci este „sic”.
