Cu 143 de zile rămase în calendarul acestei an, astăzi ne amintim cele mai notabile evenimente petrecute în istoria umanității pe data de 10 august:
955 – Otto I, pe atunci rege al Franciei Răsăritene (regat medieval alcătuit din mai multe ducate germanice) îi învinge decisiv pe invadatorii maghiari la Lechfeld, punând astfel capăt incursiunilor prădalnice ale acestora în vestul Europei, după mai bine de jumătate de secol de invazii continue. Înfrângerea a fost una de-a dreptul catastrofală pentru nomazii maghiari: întreaga lor forță armată (care cuprindea 8000 – 10.000 de arcași, călăreți și infanteriști) a fost anihilată. După această bătălie, acțiunile ofensive îndreptate spre restul continentului de maghiarii așezați în Bazinul Carpatic au scăzut în intensitate, în consecință nomazii adoptând un stil de viață sedentarizat, și făcând în mai puțin de 50 de ani tranziția spre un regat catolicizat, de factură vest europeană. Otto I își va folosi prestigiul câștigat după Lechfeld pentru a fi încoronat „Sfânt Împărat Roman” de către suveranul pontif Ioan al XII-lea în 962, continuând astfel după 162 de ani tradiția imperială înviată de Carol cel Mare în Occident.
1519 – Cele cinci corăbii aflate sub comanda exploratorului portughez Fernando Magellan pornesc din Sevilla, sub patronajul Coroanei Spaniole, în prima călătorie în jurul lumii. La acea vreme, în Europa se dezvoltase o atracție pentru condimentele exotice, factor care a contribuit decisiv la finanțarea călătoriilor întreprinse de exploratorii ambițioși precum Magellan. Portughezul era convins că Molucele (insule cu mirodenii) se regăseau în jumătatea de glob care revenea coroanei Spaniei în conformitate cu tratatul de la Tordesillas, prin care spaniolii și portughezii își împărțiseră lumea în 1494. El credea că poate ajunge prin vest la insulele cu mirodenii, de care se apropiase deja în timpul călătoriei la Malacca din 1511-1512. Acest proiect, de a ajunge prin vest la insulele cu mirodenii, susținut în cele din urmă de Coroana Spaniolă, a fost în realitate motorul din spatele ocolului Pământului.
1792 – Palatul Tuileries este cucerit de către revoluționarii francezi. În timp ce garda elvețiană este masacrată de către aceștia, regele Ludovic al XVI-lea este arestat.
1875: Este pusă piatra de temelie a castelului Peleș din Sinaia (10/22 august), sub care sunt îngropate câteva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele monede românești cu chipul lui Carol I.
1884 – la Brăila se naște Panait Istrati, scriitor și jurnalist poreclit „Maxim Gorky al Balcanilor” în perioada anilor ’20 datorită sensibilităților sale de stânga. Ducând o viață tumultoasă până în acel punct (caracterizată de perioade lungi de vagabondaj, sărăcie, sau internări în instituții psihiatrice), Istrati a reușit să se remarce în cercurile literare franceze, devenind un scriitor respectat în Occident. Înclinațiile sale politice l-au făcut să fie – la fel ca mare parte din intelectualitatea franceză în jurul căreia gravita la acel moment – un simpatizant din exterior al Uniunii Sovietice conduse de Stalin. La finalul decadei, prin vizite regulate în colțuri mai îndepărtate ale statului sovietic, Istrati a văzut cu ochii săi neajunsurile și persecuțiile la care erau supuși cetățenii care trăiau sub dictatura liderului de la Kremlin. Ulterior, va adopta o poziție critică la adresa acestuia, fiind acuzat de troțkism de către unii din prietenii săi francezi (precum Henri Barbusse). Demoralizat, s-a întors în România, unde a rămas sub monitorizarea constantă a Siguranței până la moartea în 1935.
1913 – Delegați din Bulgaria, România, Serbia, Muntenegru și Grecia semnează Pacea de la București, prin care se punea capăt celui de al Doilea Război Balcanic. Conflictul începuse pe data de 29 iunie, atunci când Bulgaria și-a atacat fostele aliate (Serbia și Grecia), în contextul nemulțumirilor exprimate de politicienii bulgari în privința teritoriilor primite după Primul Război Balcanic (1912-1913), în ciuda extinderii semnificative a frontierelor bulgare. Ofensiva bulgarilor a fost respinsă de armatele sârbo-grecești, contra-atacul venit din partea acestora transformând războiul într-unul defensiv pentru instigatori. Privind colapsul Bulgariei drept iminent, monarhia românească a acționat cu mult oportunism politic, invadând la rândul ei Bulgaria vecină pentru a anexa Dobrogea de Sud/Cadrilaterul, un teritoriu care avea la momentul respectiv o populație românească de doar 2.3%, dar care avea o importantă valoare strategică. Imperiul Otoman a profitat, la rândul său, pentru a încerca să își recupereze o parte din teritoriile cedate Bulgariei după Primul Război Balcanic. Avansul rapid al armatei române spre Sofia a determinat guvernul bulgar să ceară un armistițiu, consecințele campaniei eșuate fiind dezastruoase pentru acesta: pe lângă Cadrilater, Bulgaria a trebuit să cedeze și Tracia Orientală (către Imperiul Otoman), Macedonia de Nord (către Serbia) și o parte din Tracia Occidentală (către Grecia). Anexarea oportunistă a Cadrilaterului a rămas în deceniile ulterioare o sursă de atitudini dușmănoase accentuate între România și Bulgaria. Între cele două state existaseră numeroase tensiuni în anii premergători conflictului, legate de trasarea frontierelor dobrogene (fiecare stat își revendica părți din teritoriul celuilalt) sau persecuția minorității aromâne în Bulgaria.
1990 – la exact 471 de ani de la debutul voiajului istoric întreprins de exploratorul portughez Fernando Magellan în jurul lumii cunoscute la acel moment, o sondă spațială numită după acesta reușea, sub egida NASA, să viziteze planeta Venus și să facă o serie de măsurători și observații de o importanță deosebită, care ne-au permis să înțelegem mai bine o lume străină nouă – și care, totuși, face acum parte din orizontul umanității într-o manieră fără precedent în istoria de până la acel moment. Până pe 13 octombrie 1994, observațiile precise efectuate de sonda Magellan au permis realizarea unei hărți detaliate a suprafeței venusiene, care acoperea în jur de 98% din teritoriul acesteia. Mai mult, datorită sondei, omenirea a putut privi pentru întâia oară de aproape răsăturile de relief ale planetei vecine într-o manieră detaliată, fiind vizibili vulcanii, munții, canalele cu lavă sau craterele acestei planete. Chiar și astăzi, datele furnizate de sonda Magellan rămân cele mai precise pe care le posedăm în privința ei. Noi misiuni cu scopul studierii suprafeței venusiene vor fi efectuate de NASA la finalul acestui deceniu.