12 August 1973 marchează un moment de cotitură pentru identitatea clubului CFR Cluj. Feroviarii clujeni disputau la acea dată primul meci oficial pe stadionul din Gruia în compania Petrolului Ploiești. Cu câteva săptămâni înainte, CFR-ul a inaugurat stadionul cu un meci amical împotriva naționalei Cubei.
„Baza Sportivă CFR Cluj” a fost amplasată, fără de mirare, în cartierul muncitoresc Gruia din proximitatea gării, depoului și al reviziei Cluj-Napoca.
De altfel, de-a lungul existenței, CFR Cluj (sub toate denumirile anterioare) a disputat în mai mult rânduri meciuri de fotbal în proximitatea atelierelor feroviare.
Asociația cultural-sportivă „MÁV Összhang Dalegylet” a muncitorilor feroviari din Cluj conținea în anul 1907 un ansamblu de muzica corală, o secție de gimnastică și o secție de haltere. În martie 1907 ia naștere secția de fotbal a acestei asociații cultural sportive, secție care în 10 Noiembrie 1907 se desprinde de restul asociației și formează echipa de fotbal KVSC.
Acestă echipă își disputa meciurile pe un teren de fotbal de lângă Gară. Pe partea dreaptă a râului Nadăș, muncitorii feroviari din perioada respectiva au „improvizat” un spațiu pentru practicarea fotbalului. Din nefericire pentru jucătorii vremii, suprafață de joc era extrem de noroioasă iar meciurile se transformau într-un adevărat calvar. O altă problema o reprezenta poziționarea greșită a terenului de fotbal, pe direcția est-vest, astfel că soarele „intra în ochii” jucătorilor. Pe acel teren s-au organizat meciuri de fotbal în perioada 1907-1911.
Echipa feroviară de fotbal din Cluj a început să găzduiască meciuri pe Stadionul Orășenesc odată cu inaugurarea arenei din Parcul Central din anul 1911.
Ideea unui stadion în cartierul Gruia plutea in atmosfera birourilor Direcției Regionale de Transport Feroviar încă din anii 60′. Performanțele notabile ale echipei CFR Cluj, sub comanda antrenorului Dr. Constantin Rădulescu din sezoanele cuprinse între 1968 și 1972, au însemnat o piatră de temelie pentru concretizarea acestei idei, justificând necesitatea construirii unui nou stadion în Cluj-Napoca. Astfel, în 1972 angajați ai Direcției Regionale, ai Atelierelor 16 Februarie și ai Stației Cluj au dat startul construcției stadionului.
Doctorul Constantin Rădulescu descrie în cartea sa autobiografică procesul de construcție al stadionului și provocările inginerești cu care s-au confruntat constructorii.
„Actualul stadion, inaugurat în vara anului 1973 a fost proiectat cu mulți ani înainte, dar lucrările mergeau greu și fără spor. Trebuia astupată o mare groapă prin migrarea dealului dinspre Sud-Vest unde s-a construit actuală Tribună a II-a (n. red – actual Peluza I), apoi pe dealul taluzat au fost montate gradenele de beton pentru bănci și a început Tribuna I-a pe o lungime de 100 m montată pe stâlpi de beton iar sub ea amenajate cabinele. În paralel s-a făcut drenajul terenului și gazonarea. Toate cele de mai sus au fost realizate în anii 1972-1973 sub conducerea energică și salutară a directorului Regionalei, Aron Dudaș, care zilnic, dimineața și seara, la ora 6 și 18 era prezent cu tot colectivul de conducere la stadion. Subliniez cu toată convingerea că numai datorită prezenței directorului Aron Dudaș zilnic la șantier a fost posibilă această construcție, care pe drept ar trebui să-i poarte numele.”
Inaugurarea stadionului a reprezentat un moment de imensă bucurie în sânul muncitorilor clujeni, și prin extensie o mare sărbătoare pentru toți pasionații de fotbal din Cluj-Napoca.
„Evenimentul principal din vara anului 1973 a fost fără îndoială inaugararea stadionului propriu – stadion numai pentru fotbal. A fost o mare sărbătoare. […] Bucuria, împlinirea unui vis de peste 20 de ani, dimensiunile terenului, calitatea gazonului, atenasele (pentru care m-am luptat eroic – bazin și saună), spații pentru sala de gimnastică realizată ulterior, sala de forță și un teren de ajutor de zgură erau realizări greu de bănuit în urmă cu ani. Sigur „ca la noi la nimeni” baza materială se realiza după rezultatele excelente ale echipei, dar este bine și așa, și nu scade cu nimic eforturle la limita superioară a directoratului Regionalei CFR: Dudaș, Donea, Bârsan, Latiș, Colceriu, Crișan, Dragomirescu.” notează doctorul Rădulescu în cartea sa intitulată „O viață închinată fotbalului”.
Primul meci oficial pe stadionului din Gruia, CFR Cluj – Petrolul Ploiești (2-1)
Așa cum am menționat mai sus, primul meci oficial al echipei CFR Cluj pe stadionul din Gruia a avut loc exact acum 50 de ani pe data de 12.08.1973 împotriva celor de la Petrolul Ploiești. Atunci, CFR-ul se impunea cu 2-1, într-o partida câștigată in extremis.
După sezonul 1975-1976, performanțele fotbalistice ale CFR-ului sunt modeste. Astfel, construcțiile la stadionul din Gruia se sistează, iar arena rămâne pentru mult timp la celebra formă de L.
„Visul meu în continuare este întregirea stadionului și cu celelalte două tribune unde se pot crea sediul civilizat de club, minihotel și cantină, spălătorie și uscatorie și multe altele, pentru care au și fost proiecte. Un vis și mai frumos dar…” destăinuia Constantin Rădulescu în cartea sa.
Anii tranziției aduceau și mai multe probleme pentru CFR Cluj. Secțiile de sport ale Clubului Sportiv CFR Cluj se închideau rând pe rând, iar posibilitatea recondiționării stadionului era un vis fantasmagoric. Ultima redută a Clubului Sportiv era, la începutul anilor 2000, secția de Fotbal. Situația financiară a Clubului Sprotiv nu era bună iar în Decembrie 2001 acesta era în pragul falimentului.
In Ianuarie 2002, apariția de nicăieri în viața clubului a omului de afaceri clujean Arpad Paszkany a reprezentat o bulă uriașă de aer, dar mai ales de capital pentru CFR Cluj. Instalat la butoane, Arpad Paszkany face schimbări majore manageriale la club. Inițial, dotează echipa cu un echipament de fotbal la un nivel profesionist pentru acea vreme. Schimbă culorile tradiționale ale clubului din „alb-violet” în „alb-vișiniu„, probabil pentru a alinia CFR cu restul cluburilor feroviare din țară care jucau în „alb-vișiniu” pe modelul Rapidului. În ceea ce privește stadionul „administrația Paszkany” schimbă vechile bănci de lemn cu scaune și improvizează un mic sector VIP laTribuna I, iar în 2005 redenumește arena din „Baza Sportiva CFR Cluj” în Stadion „Doctor Constantin Rădulescu” că un omagiu pentru antrenorul care a pus pentru prima dată CFR-ul pe harta fotbalului național.
CFR Cluj revine în sezonul 2004-2005 în Liga 1, iar la finalul sezonului 2006-2007 are loc o premieră. CFR Cluj se clasează pe poziția a-III-a la finalul sezonului fapt care îi perimtea accesul în preliminariile Cupei UEFA.
Stadionul intră într-un proces de renovare, astfel că până la debutul sezonului 2007-2008 este amplasată nocturna și este construită, provizoriu, Peluza a-II-a.
În februarie 2008, cu posibilitatea tot mai reală de câștigare a titlului de campioană, conducerea CFR Cluj demarează construcția Tribunei a II-a.
În septembrie 2008, la debutul în grupele UEFA Champions League al CFR-ului, stadionul din Gruia era cea mai modernă arena din România, numărând 23.500 de locuri.
