Căderea dictaturii comuniste în Decembrie 1989 a dus automat la libertatea a presei, efectiv la o explozie de titluri de ziare încă din primele luni ale anului 1990. Presa audio-vizuală s-a ”mișcat” mai greu, primele radiouri și televiziuni private au început să apară din toamna lui 1990. Între timp publicațiile tipărite se vindeau în tiraje de zeci, sute și chiar milioane de exemplare. Cotidianul central România Liberă, de opoziție, anti-FSN și pro-occidental, a atins în vara lui 1990 tirajul de 1 milion de exemplare! Și celalalte gazete, cotidiane sau săptămânale, fie ele politice, satiră, sport sau culturale, se vindeau foarte bine. După 45 de ani de propagandă, românii erau ahtiați după informație. Era un domeniu nou, în care unii au făcut antreprenoriat, așa cum se putea face atunci, și au făcut saci de bani din presă iar alții și-au găsit locuri de muncă, pentru că o școală de jurnalism liber, independent de politica partidului comunist nu era. Cu toate acestea, gazetari valoroși au venit din vechiul regim, mai ales în zona sportivă, dar nu numai: echipa de la Sportul în frunte cu Ioan Chirilă sau Ovidiu Ioanițoaia, apoi Ion Cristoiu, Cornel Nistorescu de la ziarele lui Adrian Păunescu, chiar Adrian Păunescu, Horia Alexandrescu, Dumitru Tinu etc. Apoi au venit lupii tineri postdecembriști, de la Alina Mungiu-Pippidi la Cristian Tudor Popescu și de la Cătălin Tolontan la gazetarii de la Adevărul sau Evenimentul Zilei.
A fost o epocă de aur a presei și la Cluj-Napoca
Adevărul în libertate avea 60-70.000 de exemplare tiraj, săptămânalul NU a tipărit 100.000 pe plan național! Mulți jurnaliști s-au format la aceste publicații, la Clujul Liber, Atlas Clujul Liber, Mesagerul Transilvan (40.000 de exemplare tiraj în epoca listelor Caritas), Informația de Cluj inclusiv ca și corespondenți de presă centrală.
Site-ul Curierul de Cluj a intrat astăzi în posesia unei fotografii unicate, nepublicată până acum, realizată exact într-un alt februarie, 1998, cu ocazia Cupei Presei la tir, organizată de publicația Armatei, Scutul Patriei, care aniversa atunci 50 de ani de la apariție. Între timp publicația apare sub denumirea de Orizont Militar.
Fotografie e un document de epocă și o publicăm și în memoria unor jurnaliști care nu mai sunt printre noi. Unii colegi care apar în fotografie activează în alte domenii.
Așadar de la dreapta la stânga îi vom trece în revistă pe cei pe care i-am recunoscut iar cei care nu sunt menționați și citesc acest articol, sau cei care îi cunosc și vor să-i menționeze îi rugăm să o facă la secțiunea comentarii pe pagina oficială de Facebook aferentă siteului.
Rândul de jos: Bogdan Eduard (Evenimentul Zilei)
Rândul 1: Mihai Bucșa (cu tichie, cameraman PRO TV), Dragoș C. Popa (ex-Monitorul de Cluj, emigrat în SUA), Ilie Călian (ex- redactor-șef Adevărul de Cluj, decedat), colonelul Iulian Patca (ex-red.-șef Scutul Patriei), Maria Sângeorzan (ex-Adevărul de Cluj, pensionară), Vasile Măgrădean (coordonator Cluj24.ro), Elena Nicolae (ex-Radio Cluj, ieșită din presă)
Rândul 2: Florin Țene (ex-Antena 1, cameraman Prima News ), Emil Stanciu (ex-Rompres), Tiberiu Fărcaș (ex-Știrea, acum Curierul de Cluj), Ovidiu Purdea-Someș (ex-Scutul Patriei), Călina Berceanu (ex-PRO TV), Sandu Mureșan (ex-Național, acum la Făclia), Demostene Șofron (Adevărul de Cluj, pensionar, colaborator Făclia)
Rândul 3: Cătălin Bogdan (cu barbă, ex-Nine O’Clock, acum Revista 22), jurnalist necunoscut, Dan Horea (cu ochelari de soare, Radio Cluj), Mihai Miclăuș (Radio Cluj), jurnalist necunoscut.
Rândul 4: Sergiu Șteț (ex-Radio Contact), Viorel Nistor (ex-Ziua de Nord-Vest, acum universitar la Jurnalism, UBB), Răzvan Țupa (ex-ProTV, Realitatea TV, decedat).
Redacția Curierul de Cluj îi mulțumește lui Ovidiu Purdea Someș (ex-Scutul Patriei) că ne-a pus la dispoziție acesta extraordinară fotografie de grup în care apar mai multe generații de jurnaliști clujeni.