Și în anul 2024, mii de credincioși ortodocși din toată țara participă la tradiționalul pelerinaj de la Mănăstirea Nicula, județul Cluj, cu prilejul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, celebrată pe 15 august. Evenimentul adună atât pelerini din comunitățile locale, cât și din alte regiuni ale țării, toți uniți de credința în puterea divină a Maicii Domnului și de dorința de a se ruga în fața icoanei făcătoare de minuni care se află la această mănăstire.
Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor și ca Sfânta Maria Mare, este una dintre cele mai importante sărbători religioase pentru creștinii ortodocși. Aceasta comemorează momentul în care Fecioara Maria și-a încheiat viața pământească și a fost ridicată cu trupul și sufletul la cer. În tradiția populară, această sărbătoare simbolizează nu doar sfârșitul, ci și speranța renașterii și a vieții veșnice.
La Mănăstirea Nicula, tradiția pelerinajului are o istorie de secole, fiind recunoscută pentru atmosfera de evlavie și pentru ritualurile profunde care însoțesc evenimentul. Printre cele mai intense momente ale pelerinajului se numără procesiunea enoriașilor care, în semn de smerenie și credință, înconjoară mănăstirea în genunchi, recitând rugăciuni și cântări religioase. Pentru mulți dintre pelerini, acest gest simbolizează o formă de jertfă și o modalitate de a căuta alinare și binecuvântare divină în fața încercărilor vieții.
Principala atracție spirituală a Mănăstirii Nicula rămâne, însă, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, un obiect de cult venerat de credincioși pentru puterea sa miraculoasă de a aduce vindecare și speranță. Se spune că icoana, pictată în secolul al XVII-lea, a lăcrimat în mod miraculos timp de mai multe săptămâni, atrăgând astfel atenția și devoțiunea credincioșilor din întreaga țară. Astăzi, pelerinii vin cu miile să se roage în fața acestei icoane, sperând la alinare, vindecare și ocrotire divină.
An de an, pelerinajul de la Nicula reprezintă nu doar un eveniment religios, ci și o expresie a tradițiilor creștine adânc înrădăcinate în cultura și spiritualitatea românească. În 2024, pelerinii au demonstrat din nou că, în fața credinței, distanțele și dificultățile sunt nesemnificative, iar rugăciunea și comuniunea spirituală rămân elementele centrale ale acestui eveniment de mare însemnătate pentru ortodoxia românească.
