Planul Urbanistic General al comunei Ciurila, unde investesc greii imobiliari ai Clujului, intră astăzi în dezbatere publică

Vineri, 30. iunie, la ora 14:30, la Căminul Cultural din satul Sălicea, comuna Ciurila va avea loc o dezbatere publică pe versiunea finală a PUG Ciurila.
După multe insistențe și petiții care cer îndeosebi protejarea pădurii arie naturală protejată sit Natura 2000 Făgetul Clujului – Valea Morii și a pășunilor din sudul acestuia, societatea civilă a obținut o victorie importantă prin organizarea acestei dezbateri înainte de aprobarea finală a acestui act normativ care aduce câteva modificări controversate:- extinde intravilanul cu sute de hectare, până la limita ariei protejate, fără să se țină cont de habitatele protejate care există acolo.
– reintroduce nodul rutier la A3 care va fi descărcat pe drumurile comunei, pe DJ107R, care străbate Făgetul mărind poluarea și impactul asupra pădurii
– prevede un parc industrial / zonă de activități economice terțiare de dimensiuni foarte mari, echivalentul unui sat traditional – 38.5 ha în zona verde a lacurilor de la Ciurila

– aduce ca prioritate dezvoltarea pășunii publice a Sălicei prin proiecte de tipul aqua parc, teren de golf și alte facilități de acest gen.

Pădurea Făget și pășunile zone verzi din jurul lui se află acum sub presiunea construcțiilor, deseori ilegale, din toate părțile.

Iar locuitorii sunt în continuare îngrijorați de mărirea imensă a intravilanului, fără extinderea realistă a utilităților. Deși s-a cerut implementarea de proiecte de utilități pentru locuitorii actuali, autoritățile și proiectanții insistă pe mărirea intravilanului în zone în care nu sunt aceste utilități, ceea ce va pune o presiune foarte mare pe investițiile necesare, va crea conflicte de prioritate între zone.
Asta în timp ce comuna nu are canalizare și trotuare. La 10 km de Cluj Napoca.
Pe lângă presiunea intravilanului extins va exista presiunea traficului, care va crește exponențial și prin descărcarea unui nod al autostrăzii A3 spre Cluj Napoca. 
Localnicii speră ca cei care consideră Făgetul un loc de recreere și de ieșit din aglomerația urbană să țină partea naturii în fața presiunii imobiliare extrem de mari care există acum în comuna din sudul Clujului.
Ei speră să nu ajungă în situația Floreștiului, sau a cartierului Borhanci unde zonele locuite și construite s-au extins înaintea utilităților, pe baza promisiunilor că și acestea vor fi implementate, dar nu au mai fost niciodată.”Să ai un asemenea patrimoniu natural, o biodiversitate deosebită, pe care însăși Academia Română o caracterizează ca o bibliotecă bioistorică, cu multe habitate și specii de interes conservativ mare, și să îl irosești și strici cu betoane și gazon de golf, este un sacrilegiu pentru care generațiile viitoare ne vor judeca… Prea târziu, însă. Eu încă mai sper să nu le stricăm natura, să le mai lăsăm copiilor noștri ceva din frumusețile astea cu care am crescut noi.”
declară Alina Chiriac, localnica activistă care s-a implicat foarte mult în protejarea specificului natural și tradițional al zonei.

O opinie avizată asupra PUG Ciurila a fost oferită și de către dr arhitect Iulia Hurducaș:

„Comuna Ciurila are mai degraba un potential de recreere si turistic, decat unul de productie industriala. Si in prezent, in ea co-exista locuirea, cu mica productie agricola, si functiuni turistice la lacurile din Ciurila. Ea ofera acum pre-conditiile unei locuiri aproape de natura, si multi Clujeni au optat pentru o casa in comuna, cu precadere in localitatea Salicea, care este cea mai apropiata de Cluj. Dar acest potential se va degrada daca se va construi o zona mono-functionala, acel parc industrial / zona de servicii in imediata vecinatate a lacurilor de la Ciurila, iar viata in satele din comuna, inclusiv Salicea, va fi puternic afectata de aglomerarea traficului pe drumul judetean care trece prin comuna, daca se va construi acel nod de legatura la autostrada.

Acest plan urbanistic a fost in consultare si la nivel Judetean, el nu trebuie privit in izolare. Locuitorii din Ciurila nu trebuie sa fie singuri in acest proces.
Or, daca ne gandim la intreaga zona metropolitana Cluj, care include si comuna Ciurila, putem sa ne gandim la o retea de spatii verzi interconectate intre ele, care sa fie gandita pornind de la reteaua de Ariile Naturale Protejate care exista deja, cum este Fagetul Clujului, si sa cuprinda viitoarele Arii Naturale Protejate, cum va fi Padurea Hoia, si acele arii care in prezent au studii stiintifice de documentare pentru a fi declarate Arii Naturale Protejate, dar carora le lipseste vointa politica, cum sunt Pășunile Peanei și Salicei, in imediata vecinatate a Ariei Naturale Protejate Fagetul Clujului.
Marile metropolele Europene, Londra, Paris, Hamburg, au luat la un moment dat in istorie acea decizie de a pastra fie o „centura verde” in cazul Londrei, fie o retea de paduri, in cazul Parisului, sau o serie de culoare ecologice care se intrepatrund cu orasul, si care au devenit parcurile metropolitane din zilele noastre. Clujul are aceasta optiune acum, de a gandi un sistem de spatii verzi interconectate pentru toata zona metropolitana.
Si mai important, cu acest sistem, putem apoi sa ne gandim la o modelare climatica, prin care sa facem un studiu profesionist care sa ne ajute sa intampinam schimbarile climatice care inevitabil vor veni in urmatorii 50-100 de ani. Clujul deja se confrunta cu o intensitate crescuta a furtunilor si vanturilor, care poate fi una dintre temele acestui studiu, si care sa stea la baza unor scenarii de preventie si interventie.
Modelul de dezvoltare propus prin acest plan urbanistic general este acela care a fost repetat in nenumarate randuri in comunele de pe valea Somesului, si anume parc industrial si aferentul nod la autostrada. Dar, din punct de vedere geomorfologic, hidrologic si socio-economic, comuna Ciurila, in mod particular e diferita de comunele de pe valea Somesului. In consecinta, un plan urbanistic general pentru comuna Ciurila trebuie sa arate diferit fata de un plan urbanistic pentru comuna Jucu, de exemplu. E important sa avem o diversitate de modele de dezvoltare, care sa respecte particularitatea locului, asa cum e important sa pastram diversitatea biologica a diferitelor peisaje din zona metropolitana Cluj.
Raiul investitorilor
Presa locală a relatat că printre investitorii puternici imobiliari din zonă sunt chiar primarul liberal al Ciurilei, dar și doi lideri marcanți ai PNL, Alin Tișe, președintele Consiliului Județean și Mircea Abrudean, fost secretar general adjunct al Secretariatului General al Guvernului. Abrudean trebuia să fie șef plin la SGG dar premierul Ciolacu a refuzat numirea acestuia după rotativa guvernamentală.
Distribuie articolul pe social media:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *