Teatrologul Anca Hațiegan, inițiatorul petiției despre arborii din Cluj care a declanșat dezbaterea maraton: ”Soarta copacilor pentru care ne luptăm acum e pecetluită”. Precizările Primăriei

Anca Hațiegan, teatrolog la UBB, cea care a inițiat petiția către primărie pe Comunitatea Declic privind pericolul tăierii arborilor pe strada Kogălniceeanu în urma căreia civicii s-au legat de copaci iar  Primăria a organizat urgent o dezbatere maraton ce a durat nu mai puțin de 6 ore a trimis semnatarilor petiției concluziile ei.

Hațiegan a așteptat peste 5 ore să ia cuvântul deși era inițiatoare a petiției. Ce a scris semnatarilor a intrat în posesia Curierul de Cluj. Publicăm intregral concluziile teatroloagei care are locul de muncă pe strada Kogălniceanu, una vizată de relocări de arbori dar și de replantări ulterioare, așa cum prevede proiectul de reamanajare urbană câștigat de firma de arhitecură Mossfern condusă de arhitectul Arnold Macalik.

”Încerc să sintetizez aspectele discuției care mi s-au părut mie problematice. Primăria, după cum știți, a dat două comunicate pe tema relocării arborilor din zona Universității. În ambele se vorbește despre faptul că sunt vizați pentru relocare 27 de arbori din 37, de pe două străzi, iar motivarea relocării e că a fost coborâtă cota străzii, drept care rădăcinile copacilor au rămas descoperite.

Mie mi s-a părut că justificarea aceasta nu stă în picioare și că se pot găsi soluții pentru ca rădăcinile să rămână acoperite, chiar dacă strada e mai jos. La dezbatere, însă, primarul a vorbit întruna despre 11 arbori de pe o singură stradă (Universității), iar motivarea relocării oferită de către dl. arhitect Arnold Macalik a fost că se dorește lărgirea trotuarelor. Deci cu totul alte date și alte explicații ne-au fost oferite acolo decât cele făcute publice, anterior, de către primărie, prin cele două comunicate amintite mai înainte. Ba mai mult, dl. primar Emil Boc a fost foarte contrariat atunci când i-am amintit conținutul comunicatelor, iar dl. Macalik a spus la un moment dat că intenția e ca strada Universității să devină un „shared space” (adică spațiu împărțit de pietoni cu cei aflați la volan) și a explicat că într-un „shared space” nu există trotuare… (Dar noi mutăm arborii ca să lărgim niște trotuare care nu vor exista, înțeleg eu… Mă rog, cică totuși se va „mima” trotuarul, până se obișnuiește lumea cu regulile dintr-un „shared space”…)

Vorbind cu niște specialiști, pe care i-am invocat atunci când am luat cuvântul, eu una am ajuns la concluzia că soarta copacilor pentru care ne luptăm acum e pecetluită. Sper, însă, ca sugestiile noastre să fie luate în calcul de către edilii orașului atunci când se vor angaja în alte proiecte de asemenea anvergură (cum ar fi reamenajarea Cetățuii).

Concluziile dezbaterii au fost că primarul se va consulta cu unii și cu alții, ținând cont de cele spuse de noi, după care se va lua o decizie. ”

Poziția oficială a primăriei

Pe de altă parte, imediat după apariție petiției Hațiegan Primăria a transmis presei un comunicat. Redăm integral:

”Având în vedere petiția lansată în spațiul public ce vizează proiectul de modernizare a străzii M. Kogălniceanu și intervențiile de pe străzile Universității și Avram Iancu, facem următoarele precizări:

1. Copacii existenți pe strada Kogălniceanu nu sunt afectați de lucrările de modernizare. Primăria Cluj-Napoca subliniază că în proiect, acești arbori NU au fost prevăzuți pentru tăiere/relocare. Arborii au fost și rămân pe aceleași amplasamente.

2. Cu privire la intervențiile de pe străzile Universității și Avram Iancu

– acestea fac parte din proiectul „Lucrări de amenajare urbană strada Mihail Kogălniceanu, strada Universității și străzile adiacente”;

– cei 29 de arbori care se înlocuiesc din cei 37 existenți se replantează în zone cu deficit de copaci;

– la finalul lucrărilor, pe strada Universității vom regăsi 49 de arbori, cu 12 mai mai mulți decât în prezent, din următoarele specii: tei, salcâmi și ginkgo biloba;

– arborii relocați de pe strada Universității sunt transportați în baza RADP, păstrați în containere cu pământ și îngrijiți până la toamnă, când e perioada propice pentru plantare;

– aceștia vor fi plantați în parcul Colina și pe aliniamentele stradale unde se constată că sunt arbori uscați;

– extracția se realizează cu un utilaj special, pentru a păstra intact întreg balotul;

– relocarea arborilor a fost necesară din cauza coborârii cotei străzii, lucru care ar fi dus la rămânerea la suprafață a rădăcinilor copacilor.”

Ce spune un biolog clujean renumit internațional

Biologul Tibor Hartel, reputat internațional,  a postat și el o opinie pe contul de facebook despre cazul copacilor relocați din Cluj:

”Revolta oamenilor împotriva tăierii sau strămutării arborilor are legitimitate. Ca profil valoric vorbim de valorile relaționale, când arborii (în acest caz) reprezintă mai mult decât valoarea lor instrumentală/estetică. Umbra, aspectul frumos, reglarea microclimei sunt contribuțiile intrumentale ale arborilor. Intrumentale. Valorile instrumentale, tangibile sau intangibile sunt legitime și conceptul de „servicii ecosistemice” este construit practic pe aceste valori. Valorile relaționale sunt pe alt plan decât cele instrumentale. Identitatea este o manifestare a valorilor relaționale. Sinele și arborii (în acest caz) pot constitui un întreg, pentru că arborele s-a „strecurat” pe parcursul anilor în „sufletul”, identitatea personală a oamenilor. Poate mulți s-au așezat sub coroana acestor arbori să reflecteze, să fie singuri un pic. Sau privirea lor depanează amintiri din studenție sau cu persoane drage din trecut sau prezent. Sau cine știe, diferite stări, poate marcante pentru dezvoltarea personală. Nici nu contează aceste detalii.

Contează că arborii pot fi în oameni. Poate arborele nu este atât de important precum este relația dintre sine și arbore, însemnătatea arborelui pentru om. De aceea, același arbore poate însemna valori instrumentale pentru unii și valori relaționale-identitare pentru alții. Când arborele nu este altceva decât o valoare instrumentală, se poate lejer schimba cu un alt arbore. Sau cu 3 arbori. Tot umbră vor da, verzi vor fi și vor fotosintetiza. Cu cât sunt mai mulți, tehnic, cu atât mai bine. Dar nu vor fi Arborii aceia care au crescut în oameni, care ghidează oamenii și care fac din spațiul urban Loc pentru oameni. Înlăturarea acelor Arbori înseamnă ruperea unor bucăți din oameni. Și oamenii nu vor asta, nu vor să fie sfâșiați. Protejează arborii și prin asta protejează un colț de identitate personală. Valorile relaționale sunt și ele legitime așa cum sunt valorile instrumentale legitime. Ambele. De aceea, păstrând acei tei și plantând alți zeci de arbori cred că ar fi cel mai bine.

Din punct de vedere relațional, teii bătrâni pentru generația mea+ și arborii tineri pentru generația băiețelului meu. Și să avem grijă de cei tineri pentru că vor crește în oameni și cândva copii de azi vor forma scut de apărare pentru arborii tineri plantați tot azi. Din punct de vedere instrumental, arbori de toate vârstele pentru verde, pentru mediu sănătos, pentru umbră, pentru polenizatori și păsări.”

 

Distribuie articolul pe social media: